Odihniți-vă și digerați este ca și cum am apăsa un buton de resetare și ne-am da permisiunea de a respira și de a fi liniștiți. Așadar, data viitoare când vă simțiți stresat sau copleșit, nu uitați să vă luați un moment pentru a vă odihni și a digera - este modul în care corpul vostru spune: "Hei, hai să o luăm ușor și să ne oferim puțină dragoste!".
La fel ca și răspunsul organismului la stres reglementat de sistemul nervos simpatic, capacitatea organismului de a se odihni și de a digera este la fel de importantă pentru supraviețuire. Sistemul nervos parasimpatic este responsabil de acest lucru.
Procesul de odihnă și digestie este esențial pentru conservarea energiei, menținerea funcțiilor vitale ale organismului și promovarea recuperării. Atunci când funcționează corect, componentele acestei diviziuni a sistemului nervos asigură funcționarea organismului în coeziune completă cu generarea și conservarea energiei finale.
Elemente precum stresul excesiv sau cronic asupra organismului, fie din cauza unei boli, fie din cauza stresului emoțional, pot suprasolicita sistemul nervos parasimpatic și pot aduce organismul într-o stare constantă de stres. Acest lucru, pe termen lung, poate fi dăunător în multe feluri.
Deși parasimpaticul gestionează funcțiile corporale care lucrează în mod inconștient în mod continuu, este posibil să încurajăm și să promovăm odihna prin diverse activități intenționate.
Pentru a oferi o explicație mai detaliată, este esențial să înțelegem cum funcționează sistemul nervos din organism atunci când se află într-o stare de relaxare.
Sistemul nervos parasimpatic reglează starea de spirit, răspunsul imunitar, digestia, ritmul cardiac și tensiunea arterială. Acestea sunt doar câteva procese pe care le reglează această ramură a sistemului nervos.
Sistemul nervos parasimpatic este activat atunci când corpul se află într-un mediu sau într-o stare de spirit sigură și relaxată. Acesta încetinește ritmul cardiac și respirator, scade tensiunea arterială, produce salivație și enzime digestive și ajută la digestia nutrienților.
Sistemul nervos autonom este o rețea de nervi împărțită în două ramuri principale: simpatic și parasimpatic. Acest articol se concentrează asupra parasimpaticului, responsabil pentru întregul proces de odihnă și digestie.
Sistemul nervos parasimpatic este cunoscut sub numele de modul de odihnă și digestie. Fie în urma unor evenimente stresante, fie în timpul perioadelor de relaxare, sistemul nervos parasimpatic intră în acțiune.
Acest mod permite relaxarea și reducerea energiei organismului pentru a conserva energia și pentru a finaliza procesele care ar fi putut fi suspendate în timpul perioadelor de stres ridicat.
Multe condiții de viață, evenimente de viață și boli pot afecta sistemul nervos parasimpatic. Stresul cronic poate avea un impact negativ asupra sistemului nervos parasimpatic prin desensibilizarea acestuia, determinând organismul să îl ignore și, într-un fel, să îl uite.
Sistemul nervos simpatic se opune sistemului nervos parasimpatic. Spre deosebire de acesta din urmă, sistemul simpatic se activează atunci când organismul se confruntă cu stresul, producând celebrul răspuns la stres.
Atunci când organismul este supus stresului, sistemul nervos simpatic crește ritmul cardiac, tensiunea arterială, respirația și acuitatea vizuală. Deși este benefic pe termen scurt, activarea prea frecventă sau prea îndelungată a sistemului simpatic poate provoca daune organismului.
Acest lucru subliniază importanța de a intra în modul de odihnă și digestie cât mai des posibil.
Cercetările au arătat că, pentru a intra în modul de odihnă și digestie, organismul trebuie să experimenteze anumiți stimuli sau situații care îi oferă sentimente de siguranță sau de relaxare.
Acțiuni precum respirația, stretchingul sau yoga, meditația, exercițiile fizice ușoare și muzica liniștitoare pot activa sistemul nervos parasimpatic și permit organismului să intre în modul de odihnă și digestie.
Odată activat, sistemul nervos parasimpatic eliberează semnale de la diferite glande ale corpului. La rândul lor, aceste glande produc diverși hormoni care acționează ca mesageri. Acești mesageri produc reacții responsabile de funcții precum digestia și circulația sângelui.
Nervul vag este unul dintre cei doisprezece nervi cranieni care își au originea în creier. Rolul său principal este de a transporta informații între creier și organele interne și de a controla răspunsul organismului în timpul odihnei.
Este un nerv de mari dimensiuni care are multe ramificații, deoarece comunică în mai multe direcții, fiind esențial pentru funcțiile sistemului nervos parasimpatic și pentru modul de odihnă.
Reducerea stresului este esențială pentru menținerea unui sistem nervos parasimpatic sănătos și pentru promovarea odihnei și a digestiei. Acest lucru poate fi realizat prin stimularea nervului vag, calmarea sistemului nervos și reglarea hormonilor de stres.
Tonusul vagal este utilizat pentru a descrie funcția nervului vag. Acesta poate furniza informații importante despre sănătatea fizică, neurologică și emoțională în timpul modului de repaus.
Potrivit unui studiu realizat în 2010, cercetătorii au descoperit că există o buclă de feedback pozitiv între tonusul vagal ridicat, emoțiile pozitive și sănătatea fizică bună.
Stimularea nervului vag este posibilă și este o modalitate excelentă de a crește tonusul vagal și, la rândul său, de a promova odihna și digestia în organism. Se poate face prin expunere la frig, respirație profundă, râs și socializare.
Există și alte modalități de a calma sistemul nervos decât creșterea tonusului vagal. Cu sute de modalități de a promova odihna prin intermediul sistemului parasimpatic, cea mai bună modalitate de a găsi cea mai potrivită este prin încercări și erori.
Se pot încerca activități precum:
Toate acestea duc la relaxarea corpului și, la rândul său, a sistemului nervos.
Răspunsul la stres începe în creier, la nivelul amigdalei, care trimite mesaje către glande pentru a elibera anumiți hormoni.
În condiții de stres, hiperactivitatea acestor glande, cum ar fi glandele suprarenale, poate fi dăunătoare, subliniind astfel importanța gestionării acestor hormoni de stres.
Reducerea apariției eliberării hormonilor de stres, cum ar fi exercițiile fizice, trecerea la o dietă axată pe scăderea tensiunii arteriale și evitarea situațiilor stresante pot fi de ajutor.
Respirația și respirația profundă sunt modalități excelente nu numai pentru a pune corpul în modul de odihnă și digestie, ci și pentru a promova, în general, o stare de relaxare.
Prin practicarea diferitelor tehnici de respirație, se activează nervul vag; acesta este o parte importantă a sistemului nervos parasimpatic și, prin urmare, corpul începe să se odihnească și să se recupereze.
Nu numai că promovează funcțiile sănătoase și vitale ale organismului, dar ajută și la scăderea anxietății și la stimularea sistemului imunitar.
Este esențial să vă concentrați în mod conștient asupra inspirației și expirației în timp ce respirați lent și adânc pentru a realiza acest lucru și pentru a obține cele mai multe beneficii din această practică.
Activarea sistemului nervos parasimpatic poate fi ușor de realizat prin practici yoga. Următoarele sau câteva poziții yoga care pot fi utilizate în acest scop.
Heart Opener permite ca excesul de căldură să iasă din corp, echilibrând pitta dosha (energia termică), promovând răspunsul de relaxare și deschizând inima și plămânii.
Poziția de răsucire restaurativă calmează sistemul nervos, îmbunătățește digestia, creează spațiu în coloana vertebrală și în coaste și eliberează stagnarea din abdomen. Aceasta încurajează fluxul sanguin către organe și susținerea sistemului imunitar.
Poziția cu picioarele pe perete ajută la drenajul venos, la creșterea circulației, la calmarea picioarelor umflate sau cu crampe și la întinderea mușchilor hamstring și a mușchilor lombari.
Supta Baddha Konasana, numită și poziția fluturelui înclinat, deschide șoldurile și genunchii. Aceasta poate ajuta la stimularea rinichilor și a inimii, la îmbunătățirea circulației, la reducerea stresului și la reglarea sistemului nervos.
Poziția culcat pe o parte permite îndoirea genunchilor și susținerea piciorului de sus cu o pătură. O pătură susține, de asemenea, capul, neutralizând coloana cervicală. Aceasta poate permite sistemului nervos să se așeze și să se calmeze.
Ca orice parte a corpului, parasimpaticul funcționează cel mai bine atunci când este alimentat corespunzător. O dietă echilibrată și o nutriție adecvată sunt esențiale pentru funcționarea optimă a modului de odihnă și digestie.
O dietă compusă din proporții adecvate de proteine, vitamine și nutrienți. Toate aceste componente joacă un rol vital în menținerea și prosperitatea întregului sistem nervos.
De asemenea, se recomandă să se mențină cofeina și zahărul la un nivel minim. Acestea sunt amândouă stimulente pentru sistemul nervos și pot induce un răspuns de stres în organism atunci când sunt consumate în cantități mari.
Prin reducerea stimulentelor, organismul poate intra mai frecvent și mai ușor în modul de odihnă și digestie.
Somnul este cel mai bun moment pentru ca organismul să se odihnească și să se refacă. Deși funcțiile și procesul somnului rămân un mister medical, se știe că organismul se regândește și se repară cel mai bine în timpul somnului.
A dormi suficient în fiecare noapte este cel mai bun mod de a vă asigura că organismul și, în acest caz, sistemul nervos parasimpatic, sunt în formă bună și capabili să funcționeze în mod adecvat.
Acest lucru se traduce prin faptul că organismul poate intra în modul de odihnă și digestie fără a întâmpina dificultăți sau rezistență.
Mediul social joacă, de asemenea, un rol important în activarea sistemului nervos parasimpatic. Așa cum am menționat, sistemul nervos simpatic se activează atunci când organismul se află într-un mediu stresant sau negativ. Acest lucru declanșează răspunsul de luptă sau de fugă.
Atunci când se află într-un mediu pozitiv, cum ar fi un cadru social cu prietenii și familia, sistemul nervos parasimpatic poate fi activat, deoarece organismul nu percepe o amenințare.
Crearea unui mediu care să favorizeze odihna și digestia nu trebuie să fie ceva sofisticat. Poate fi la fel de simplu ca luarea de pauze sau faptul de a nu mânca repede la birou la locul de muncă. Odihna și digestia vor funcționa în mod optim atâta timp cât este menținut un mediu relaxat și puțin stresant.
Deteriorarea sistemului nervos parasimpatic se poate produce în mai multe moduri. Tulburările sistemului nervos autonom pot afecta sistemul nervos simpatic și parasimpatic și pot provoca un dezechilibru.
Stresul cronic datorat evenimentelor din viață sau bolilor sistemice poate pune organismul în stare de suprasolicitare și poate suprima efectele sistemului nervos parasimpatic.
Anxietate de înaltă funcționalitate
Terapia cognitiv-comportamentală
Stigma privind sănătatea mintală
Cum să nu mai amâniți amânarea
Cum să nu mai gândești prea mult
Sistemul nervos parasimpatic (PSNS): Ce este și funcția acestuia
Sistemul nervos simpatic (SNS): Ce este și funcția acestuia
Sistemul nervos enteric (ENS) - Physiopedia
Ce este tonusul vagal și cum să-ți îmbunătățești tonusul vagal
11 poziții de yoga restauratoare pentru a te ajuta să te odihnești și să digeri
Lupta sau fuga versus odihnă și digestie
Odihniți-vă și digerați: Sistemul nervos parasimpatic
43 de tehnici de activare a sistemului nervos parasimpatic
Sistemul nervos parasimpatic - Wikipedia
Conținutul acestui articol este furnizat doar în scop informativ și nu este menit să înlocuiască sfaturile, diagnosticul sau tratamentul medical profesionist. Se recomandă întotdeauna să vă consultați cu un furnizor de servicii medicale calificat înainte de a face orice schimbare legată de sănătate sau dacă aveți întrebări sau preocupări legate de sănătatea dumneavoastră. Anahana nu este răspunzătoare pentru orice erori, omisiuni sau consecințe care pot apărea în urma utilizării informațiilor furnizate.