Burnout

Înțelegerea burnout-ului: Un ghid cuprinzător privind cauzele, simptomele, prevenirea, gestionarea și metodele de recuperare. O lectură esențială pentru o viață echilibrată.

Ce este Burnout?

Burnout este un stres mental, fizic și emoțional excesiv și prelungit. Acesta poate fi cauza oboselii, a senzației de oboseală, de copleșire, de lipsă de motivație, de epuizare și de incapacitate de a ține pasul cu cerințele constante ale vieții. Poate declanșa chiar și alte probleme de sănătate mintală și probleme de sănătate fizică.

Epuizarea ne împiedică să ne simțim productivi, fericiți și împliniți și are adesea un impact asupra tuturor domeniilor vieții noastre.

Epuizarea cronică ne poate afecta, de asemenea, fizic și ne poate slăbi sistemul imunitar, lăsându-ne să ne simțim epuizați și mai predispuși la boli obișnuite, cum ar fi răceala sau gripa.

Implementarea practicilor care ajută la combaterea epuizării este esențială pentru autoîngrijirea noastră, pentru a gestiona semnele existente de epuizare și pentru a preveni episoadele viitoare.

Trei tipuri comune de burnout

Profesioniștii din domeniul sănătății mintale au sugerat că există trei forme principale de epuizare, fiecare dintre acestea ducând la simptome fizice și psihice. Identificarea uneia dintre acestea ne poate ajuta să determinăm cea mai bună modalitate de a o aborda și de a ne recupera.

Suprasolicitare Burnout

Epuizarea prin suprasolicitare este atunci când oamenii continuă să muncească până la epuizarea mentală sau fizică. Cei care suferă de acest tip de epuizare își pot sacrifica sănătatea pentru a obține succesul sau obiectivele pe care le prețuim și pe care le urmărim. Din nefericire, acest lucru se întâmplă adesea cu prețul sănătății noastre, al relațiilor și al hobby-urilor exterioare muncii noastre.

Burnout sub-provocat

Epuizarea din cauza unei provocări insuficiente apare atunci când oamenii nu se simt apreciați sau utili. Ne putem simți plictisiți sau ca și cum ne lipsesc oportunitățile de creștere, combinate cu o lipsă de pasiune sau de plăcere pentru munca pe care o facem în prezent.

Cei dintre noi care se raportează cu precădere la această formă de epuizare se descurcă adesea prin dezangajare și evitarea responsabilităților, distanțându-se de muncă sau de sprijinul nostru obișnuit, în timp ce se simt din ce în ce mai mult dezamăgiți sau apatici.

Neglijență Burnout

Epuizarea prin neglijență provine din sentimentul de neputință și de incapacitate de a face față responsabilităților. Epuizarea prin neglijență este similară cu sindromul impostorului, care îi face pe oameni să se îndoiască de abilitățile, talentele și realizările lor, temându-se în același timp că vor fi demascați pentru incapacitatea lor. Mecanismele de coping pot include dezangajarea, în timp ce se simt, de asemenea, înghețați sau nemotivați să acționeze.

Cauze ale epuizării

Deși epuizarea este atribuită în primul rând stresului de la locul de muncă, alți factori pot contribui la probabilitatea de a suferi de epuizare. Printre aceștia se numără:

• responsabilități personale (de exemplu, îngrijirea părinților în vârstă sau gestionarea finanțelor gospodăriei)

• alegeri privind stilul de viață (de exemplu, obiceiuri de somn proaste)

• trăsături de personalitate (de exemplu, perfecționism sau tendințe de a mulțumi oamenii)

• mentalitatea (de exemplu, autoconfirmarea negativă)

Epuizarea la locul de muncă

Organizația Mondială a Sănătății spune că burnout "...se caracterizează prin trei dimensiuni: sentimentul de epuizare a energiei sau de epuizare; distanța mentală crescută față de locul de muncă sau sentimente de negativism sau cinism legate de locul de muncă; și eficacitate profesională redusă". Diferite situații pot provoca stresul cronic la locul de muncă sau epuizarea profesională.

Câteva exemple de epuizare profesională includ:

• să lucreze într-un mediu haotic și sub presiune, inclusiv să fie responsabil pentru bunăstarea altora (de exemplu, terapeuți, medici)

• lipsa de claritate a așteptărilor profesionale

• poziții excesiv de solicitante

• prea multe sarcini și sentimente de copleșire

• sentimentul de a avea puțin sau deloc control asupra muncii

• nici o recunoaștere sau laudă

• să faci o muncă repetitivă și neplăcută.

Căutarea unui loc de muncă Burnout

Atunci când vă căutați un loc de muncă, munca constantă de a răsfoi listele de anunțuri, de a redacta cereri de angajare în care ne implicăm atât de mult și de a ne confrunta cu respingerea sau tăcerea din partea potențialilor angajatori își poate pune amprenta.

Natura repetitivă a procesului, împreună cu lipsa unui progres tangibil, poate duce la un sentiment de neputință și frustrare.

Din păcate, epuizarea în căutarea unui loc de muncă a devenit din ce în ce mai frecventă în economia incertă de astăzi. Presiunile legate de stabilitatea financiară, erodarea sentimentului nostru de identitate și absența împlinirii în viața noastră de zi cu zi nu fac decât să ne agraveze stresul și anxietatea.

Cu toate acestea, în mijlocul acestor provocări, există o licărire de lumină, recunoașterea faptului că nu suntem singuri în luptele noastre. Nenumărați alții traversează același teren nesigur, în timp ce navighează prin îndoieli și temeri similare. Recunoscând umanitatea noastră comună, putem găsi alinare și putere în poveștile celorlalți.

Prin conectarea cu ceilalți, putem cultiva un sentiment de apartenență și sprijin care ne susține în această călătorie. Putem găsi curajul de a continua să mergem spre lumină, pas cu pas.

Personalitatea și epuizarea profesională

Trăsăturile de personalitate joacă un rol semnificativ în modul în care indivizii răspund la condiții de muncă stresante, unii fiind mai predispuși la epuizare decât alții. Înțelegerea acestor trăsături poate face lumină asupra motivelor pentru care lucrătorii diferă în ceea ce privește experiențele lor de epuizare, în ciuda faptului că se confruntă cu factori de stres similari la locul de muncă.

• Neuroticism: Persoanele cu niveluri mai ridicate de neuroticism, caracterizate prin trăirea mai intensă a emoțiilor negative și o mai mică stabilitate emoțională, pot fi mai predispuse la burnout.

• Agreabilitate: Faptul de a fi cooperant și empatic poate contribui la facilitarea interacțiunilor cu ceilalți la locul de muncă. Atunci când oamenilor le lipsesc aceste calități, ei pot avea mai multe conflicte și stres

• Conștiinciozitate: Persoanele care sunt organizate, de încredere și disciplinate tind să se descurce mai bine cu volumul de muncă. Capacitatea lor de a gestiona eficient sarcinile și provocările reduce riscul de epuizare

• Extraversia: Persoanele sociabile, asertive și sociabile caută adesea sprijin din partea celorlalți și abordează problemele cu capul sus. Această abordare proactivă îi ajută să facă față stresului de la locul de muncă și reduce probabilitatea de epuizare

• Deschiderea la experiență: Deschiderea către experiență, care reflectă curiozitatea, creativitatea și flexibilitatea, poate atenua riscul de epuizare prin promovarea adaptabilității și a rezistenței în fața schimbării și a incertitudinii.

Cu toate acestea, este esențial de remarcat faptul că rezultatele cercetărilor privind relația dintre trăsăturile de personalitate și epuizare nu sunt întotdeauna consecvente. În timp ce unele studii susțin aceste asocieri, altele dau rezultate contradictorii sau sugerează interacțiuni nuanțate între personalitate și factorii de mediu în prezicerea rezultatelor burnout.

Stil de viață

Alegerile legate de stilul de viață pot afecta capacitatea de a face față stresului cotidian și stresorilor de la locul de muncă. Obiceiuri precum suprasolicitarea, lipsa unor relații apropiate și de susținere sau lipsa de prioritate pentru acestea, obiceiurile proaste de somn și lipsa de prioritate pentru îngrijirea de sine pot contribui la epuizare.

Sindromul Human Giver

"Donatorii umani trebuie să fie, în orice moment, drăguți, fericiți, calmi, generoși și atenți la nevoile celorlalți, ceea ce înseamnă că nu trebuie să fie niciodată urâți, furioși, supărați, ambițioși sau atenți la propriile nevoi" - Emily Nagoski Ph.D., Burnout: The Secret to Unlocking the Stress Cycle (Secretul pentru deblocarea ciclului stresului).

În cartea lor pătrunzătoare "Burnout", doctorii Emily și Amelia Nagoski fac lumină asupra unui fenomen pe care îl numesc "Sindromul Human Giver", care afectează în special femeile din cauza multitudinii de micro-stresori cu care se confruntă.
Sindromul Human Giver își are rădăcinile în așteptările societății conform cărora womxn ar trebui să își dedice tot timpul, energia și resursele pentru a-i sprijini și îngriji pe ceilalți. Aceste așteptări se manifestă în diverse aspecte ale vieții, inclusiv în îngrijirea copiilor, îngrijirea membrilor familiei și gestionarea responsabilităților casnice.

Noțiunea socială conform căreia prioritizarea propriilor nevoi este egoistă adaugă o presiune imensă, ceea ce face ca mulți să sufere în tăcere de epuizare. Costul cumulativ al dăruirii constante, fără a umple propriile resurse, poate duce la epuizare și la sentimente de izolare și vinovăție. Cultivarea sănătății fizice și emoționale în timpul nostru liber este crucială pentru modul în care womxn, și cei care au roluri de îngrijire, își găsesc echilibrul în mijlocul așteptărilor externe, al muncii și al stresorilor vieții personale.

Semne de epuizare

Trebuie să încetăm să mai idealizăm munca excesivă și epuizarea.

Simptomele epuizării pot include atât simptome mentale, cât și fizice. Stresul și tensiunea cronică pot avea un impact profund asupra sănătății noastre fizice și mentale, infiltrându-se în munca noastră, în rutina zilnică, în starea de sănătate și în bunăstarea generală.

Recunoașterea debutului treptat al epuizării este crucială, deoarece ne permite să identificăm și să abordăm simptomele înainte ca acestea să se transforme în afecțiuni sau boli mai cronice. Iată o defalcare a câtorva indicatori comuni:

Epuizare

Sentimentele persistente de epuizare emoțională și mentală reprezintă un semnal de alarmă semnificativ pentru epuizare. Multe persoane se găsesc prinse într-un ciclu de oboseală perpetuă, având un sentiment profund de teamă sau o stare de spirit scăzută, indiferent de cât de multă odihnă reușesc să obțină. Aceste senzații se pot manifesta fizic, ducând la disconfort corporal și probleme gastrointestinale.

Alienarea socială

Apariția cinismului, retragerea socială de la prieteni și familie și un sentiment de amorțeală emoțională față de activitățile zilnice semnalează adesea epuizarea. O astfel de detașare poate favoriza frustrarea față de cercul social, locul de muncă sau relațiile familiale.

Sănătate mentală precară

Tulburările de anxietate și depresia însoțesc frecvent epuizarea, aruncând o umbră de îndoială de sine, neputință și izolare. Un sentiment omniprezent de inadecvare, împreună cu o diminuare a motivației și a satisfacției față de realizări, toate acestea pot indica epuizarea.

Performanță redusă

Incapacitatea de a îndeplini sarcinile zilnice îngreunează creativitatea, concentrarea și gestionarea responsabilităților. Aceasta devine o problemă ciclică, care duce la mai mult stres și epuizare. Dacă o persoană se simte obosită prea des, acesta poate fi un semn de epuizare.

Boli frecvente

Faptul de a fi la pământ, pierderea poftei de mâncare, lipsa somnului și epuizarea pot avea efecte fizice, cum ar fi un sistem imunitar slăbit. Un efect secundar al acestui lucru este predispoziția de a se îmbolnăvi mai des.

De asemenea, epuizarea supune organismul la stres, ceea ce crește nivelul de cortizol. Cortizolul declanșează răspunsul de luptă sau de fugă, care este bun atunci când există o amenințare reală, dar, atunci când este ridicat în mod constant, provoacă inflamații în organism. Inflamația cronică poate duce la boli mai grave și mai periculoase, la afecțiuni metabolice și la boli.

Insomnie

Epuizarea poate provoca, de asemenea, insomnie, în cazul în care o persoană se poate simți epuizată, dar nu poate dormi. Lipsa somn ului dăunează sănătății și stării de spirit, iar incapacitatea de a dormi chiar și atunci când ești obosit poate fi frustrantă.

Măsurarea burnout-ului

Diagnosticarea burnout-ului nu este simplă, deoarece nu există un singur test pentru acesta. Cu toate acestea, profesioniștii din domeniul sănătății se bazează pe o combinație de semne și simptome pentru a evalua și identifica burnout-ul la persoane.

În mod obișnuit, profesioniștii din domeniul sănătății folosesc fie un chestionar de autoevaluare, fie un interviu clinic pentru a diagnostica burnout-ul. Chestionarul de autoevaluare se bazează pe întrebări standardizate care evaluează prezența și severitatea simptomelor de burnout.

Un instrument recunoscut pe scară largă este Maslach Burnout Inventory (MBI), care constă în trei subscale de evaluare;

• epuizare emoțională

• depersonalizare

• realizare personală

Printre alte scale de evaluare se numără Oldenburg Burnout Inventory și Copenhagen Burnout Inventory. Aceste măsuri evaluează severitatea simptomelor de burnout și oferă informații valoroase despre amploarea afecțiunii.

În afară de aceste instrumente standardizate, un profesionist în domeniul sănătății mintale se bazează și pe un examen medical amănunțit, inclusiv o evaluare fizică și psihologică, pentru a exclude alte diagnostice potențiale sau cauze fiziologice ale epuizării.

Deoarece burnout-ul este în mod obișnuit legat de mediul de lucru, medicii iau în considerare și istoricul ocupațional al pacientului, cerințele profesionale, mediul de lucru și factorii de stres legați de locul de muncă.

Modalități de combatere a burnout-ului

Luarea de măsuri pentru a preveni și gestiona epuizarea este esențială pentru bunăstarea noastră. Deși poate necesita un efort conștient și într-o perioadă în care ne simțim deja epuizați și împrăștiați, putem încorpora în viața noastră mici practici care vor face o mare diferență.

Stabilirea limitelor

Acordarea permisiunii de a ne odihni și de a fi atenți la propriile nevoi este un aspect vital al îngrijirii de sine. A permite ciclului de stres să își urmeze cursul implică recunoașterea și onorarea emoțiilor noastre, în loc să le dăm la o parte sau să ne prefacem că nu există.

Recunoscându-ne sentimentele și acordându-ne spațiu pentru a le procesa, putem naviga mai bine în situații dificile și putem cultiva rezistența emoțională.

Conectați-vă cu alții

Descoperirea vindecării prin conectare presupune să ne permitem să fim văzuți și înțeleși în mod autentic de către ceilalți. Este important să recunoaștem că este în regulă să nu avem totul la un loc tot timpul. Angajarea în conversații oneste cu cei dragi sau cu colegii noștri poate crește sentimentul nostru de comunitate, permițându-le în același timp celorlalți să se arate pentru noi în autenticitatea noastră.

Prioritizează somnul

Calitatea somnului nostru influențează profund atât bunăstarea noastră mentală, cât și cea fizică. Un somn insuficient poate avea un impact semnificativ asupra dispoziției, motivației și memoriei noastre. Dimpotrivă, atunci când suntem bine odihniți, suntem mai bine pregătiți pentru a face față provocărilor cu reziliență și pentru a ne menține reglarea emoțională.

Implică-te în activități de relaxare

Activitățile de relaxare au beneficii pentru starea de bine. Yoga, meditația, tai chi, creativitatea și petrecerea timpului în natură au toate beneficiile pozitive de a elibera stresul și de a permite corpului să elibereze tensiunea.

De asemenea, este important să faceți activități care vă aduc bucurie. Acest lucru permite organismului să existe într-o stare de relaxare și să se simtă mai motivat atunci când se întoarce la responsabilitățile zilnice.

Practicați Mindfulness

Meditația, conștientizarea și respirația profundă pot ajuta la identificarea anumitor sentimente și la depășirea senzațiilor de copleșire și epuizare. Respirația este un instrument puternic care îi poate ajuta pe oameni să facă față simptomelor de epuizare.

"O parte a recuperării după o pierdere este să te întorci spre durerea ta cu bunătate și compasiune, precum și să completezi ciclul de stres provocat de eșec. Dar o altă parte este recunoașterea rezultatelor pozitive neintenționate ale eșecului." - Dr. Emily Nagoski, Burnout: The Secret to Unlocking the Stress Cycle (Secretul pentru a debloca ciclul stresului).

Exercițiu

Un minim de 30 de minute pe zi de exerciții fizice moderate sau intense are beneficii pozitive asupra sănătății mentale și fizice, care combat simptomele de epuizare și ajută la somn, concentrare și motivație.

O dietă sănătoasă

Modificările aduse dietei pot avea un impact pozitiv asupra nivelului de energie și a stării de spirit. Acestea includ reducerea la minimum a consumului de zahăr rafinat, creșterea consumului de alimente bogate în omega-3, cum ar fi peștele, nucile și semințele, și limitarea consumului de alcool.

Suplimentele care se concentrează pe ameliorarea stresului includ glicinatul de magneziu, ashwagandha și coama leului.

Epuizarea este o problemă complexă care se manifestă în diferite moduri, cu consecințe grave și de lungă durată.

Deși eliminarea expunerii la stres este aproape imposibilă, este important să cunoaștem cauzele comune, semnele, simptomele și strategiile de prevenire și gestionare a epuizării.

Căutați sprijin profesional

În cazul în care epuizarea se manifestă din punct de vedere mental, cum ar fi sentimentul de lipsă de motivație, anxietate, copleșire, ceață cerebrală sau depresie, este foarte recomandat să solicitați ajutorul unui specialist în sănătate mintală. Dacă epuizarea se manifestă fizic, cum ar fi boala sau durerea, este esențial să apelați la profesioniști calificați din domeniul sănătății.

Epuizarea este o problemă complexă, cu consecințe grave. Cu toate acestea, fiind atenți la semnele și simptomele sale și punând în aplicare strategii de prevenire și gestionare, putem lucra pentru o viață mai sănătoasă și mai echilibrată.

La pachet

Epuizarea nu este un semn de slăbiciune; este un semnal că este timpul să luăm o pauză, să respirăm și să ne reevaluăm prioritățile. În mijlocul culturii noastre de agitație, este ușor să uităm că bunăstarea noastră contează mai mult decât productivitatea noastră.

Respectându-ne limitele, bazându-ne pe rețelele noastre de sprijin și îmbrățișând compasiunea de sine, ne recăpătăm puterea și reziliența.

Să ne amintim că nu suntem singuri în luptele noastre și că a cere ajutor este un act curajos și necesar de iubire de sine.

Întrebări frecvente

Este burnout diferit de stres sau depresie?

Burnout, stresul și depresia sunt interconectate, dar au calități distincte. În timp ce stresul apare adesea din cauza presiunilor sau solicitărilor externe, epuizarea provine din expunerea prelungită la factori de stres, ceea ce duce la epuizare emoțională și fizică.

Depresia, pe de altă parte, implică sentimente persistente de tristețe, deznădejde și pierderea interesului pentru activități. Burnout se poate manifesta ca urmare a stresului cronic, dar este important să recunoaștem diferențele nuanțate și să căutăm sprijin adaptat experiențelor noastre individuale.

Cum știu dacă mă confrunt cu epuizarea sau doar trec printr-o perioadă dificilă?

Distincția dintre epuizare și provocări temporare poate fi dificilă. Epuizarea implică adesea sentimente de deziluzie, cinism și o pierdere a motivației care persistă în timp, afectând diverse aspecte ale vieții noastre.

Dacă vă simțiți în mod constant epuizat, detașat și vă luptați să găsiți bucurie în activități care odinioară vă aduceau satisfacție, acesta poate fi un semn de epuizare. Încrederea în intuiția ta și căutarea de sprijin din partea celor dragi te poate ajuta să navighezi aceste incertitudini cu grație și compasiune.

Ce pot face pentru a preveni epuizarea și pentru a-mi prioritiza starea de bine?

Acordarea priorității îngrijirii de sine este esențială pentru a preveni epuizarea și pentru a ne asigura bunăstarea. Stabilirea limitelor, practicarea atenției și implicarea în activități care ne aduc bucurie și refacere sunt pași cruciali în menținerea echilibrului.

Cultivarea unor relații de sprijin și căutarea de îndrumare profesională atunci când este necesar pot oferi, de asemenea, un sprijin neprețuit de-a lungul călătoriei. Nu uitați, nu este egoist să vă acordați prioritate bunăstării dumneavoastră; este un act de iubire de sine radicală care vă permite să vă arătați pe deplin pentru dumneavoastră și pentru ceilalți.

Referințe

Ce este Burnout? - Maslach și Leiter, (2016)

Nu sunt destul de bună - Cum contribuie orbirea patriarhală la epuizarea femeilor

Burnout un "fenomen profesional": Clasificarea Internațională a Bolilor

Efectele fiziologice și de sănătate ale burnout-ului

Epuizarea profesională - Wikipedia

Disclaimer

Conținutul acestui articol este furnizat doar în scop informativ și nu este menit să înlocuiască sfatul medical, diagnosticul sau tratamentul profesional. Se recomandă întotdeauna să vă consultați cu un furnizor de servicii medicale calificat înainte de a face orice schimbare legată de sănătate sau dacă aveți întrebări sau preocupări legate de sănătatea dumneavoastră. Anahana nu este răspunzătoare pentru orice erori, omisiuni sau consecințe care pot apărea în urma utilizării informațiilor furnizate.