Învățați despre instrumentul psihologic subtil, dar dăunător, pe care îl reprezintă lumina gazului. Descoperiți ce este, de unde provine și cum să recunoașteți dacă dvs. sau altcineva este supus la acest lucru.
Definiția lui Gaslighting
Potrivit Asociației Americane de Psihologie (APA), gaslighting este o formă de manipulare psihologică sau de abuz emoțional pe o perioadă îndelungată, care îi face pe indivizi să-și pună la îndoială gândurile, judecata și percepția realității. Acesta apare cel mai frecvent în relațiile abuzive, ducând la o narațiune falsă care face ca un individ să se simtă confuz și nesigur în ceea ce privește stabilitatea sa mentală și emoțională.
Persoanele manipulatoare care îi exploatează pe ceilalți o fac pentru a obține control și putere asupra victimei lor din punct de vedere financiar, emoțional sau fizic. Aceste persoane pot avea tulburări de sănătate mintală, inclusiv traume din copilărie sau tulburări de personalitate narcisistă. În timp ce gaslighting-ul este mai frecvent în relațiile romantice sau intime, acesta poate apărea și în relațiile de la locul de muncă sau cu membrii familiei.
Contextul din spatele Gaslighting
Termenul "gaslighting" provine de la titlul unei piese de teatru din 1938, "Angel Street", plasată în epoca victoriană, în care un soț își manipulează soția pentru a o convinge că este instabilă din punct de vedere mental.
Soțul manipulator face acest lucru prin schimbarea subtilă a mediului înconjurător, inclusiv prin diminuarea constantă a flăcării lămpii cu gaz. De asemenea, el își abuzează și își controlează soția, izolând-o de prieteni și familie.
Soția începe să-și pună la îndoială gândurile, sentimentele, amintirile și percepțiile. Ea se simte hipersensibilă, scăpată de sub control și nevrotică, care sunt obiective comune ale gazlighting-ului. Filmul descrie cu acuratețe acțiunile toxice și de control folosite de persoanele manipulatoare.
În consecință, consilierii și psihologii au etichetat acest comportament folosind termenul de gaslighting pentru a face referire la o tactică de manipulare psihologică. Termenul a fost folosit ulterior și în filmul "Gaslight" de Alfred Hitchcock.
De ce oamenii se aprind cu gaze?
Scopul gazlighting-ului nu este doar manipularea, ci și exercitarea controlului și a puterii asupra victimei, folosindu-se de ajutorul eronat al acesteia. Acest comportament își are rădăcinile în tulburările de personalitate și în psihopatie, cum ar fi personalitățile borderline, antisocială și narcisistă.
Gaslighting începe adesea în relațiile care încep bine. Partenerul abuziv ar putea lăuda victima atunci când se întâlnesc pentru prima dată, inclusiv cât de mult o iubește pe victimă și calitățile sale pozitive și se confesează imediat. Această tactică este cunoscută sub numele de hoovering. Înainte ca intimitatea să fie stabilită, astfel de dezvăluiri stabilesc rapid încrederea, o tactică cunoscută sub numele de love bombing.
Cu cât un individ se îndrăgostește mai repede, cu atât mai repede începe următoarea fază de manipulare și de iluminare cu gaz.
Un obiectiv major al partenerului abuziv este de a menține persoana dependentă. Dacă victima pune întrebări sau nu este de acord cu agresorul, acesta poate încerca să se facă pe sine însuși să pară că el este cel care este victimizat de țintele sale.
Este posibil ca persoanele care folosesc lumina gazului să nu acționeze întotdeauna cu intenție răuvoitoare sau să nu realizeze că folosesc lumina gazului împotriva unei alte persoane. Adesea, aceștia se angajează în astfel de comportamente din cauza educației lor sau a unor convingeri diferite.
Abuzul Gaslighting în societate și la locul de muncă
Persoanele trebuie să recunoască simptomele abuzului de gazlighting în relațiile romantice, cu partenerul abuziv și la locul de muncă sau în societate. Transferul de vină în relații sau alte tipuri de gaslighting pot apărea, de asemenea, între colegi, supraveghetori și angajați. De obicei, abuzatorul acționează într-un mod care face ca victima să își pună la îndoială perspectiva asupra situației, subminându-i convingerile personale, valorile și stima de sine.
Persoana ar putea folosi "lumina gazului" pentru a evita să recunoască greșelile la locul de muncă sau pentru a-și asuma în mod nedrept meritele pentru sarcinile bine făcute.
Un alt tip de gazlighting la locul de muncă se numește "whistle-blower gaslighting". În această situație, un angajat care raportează un mediu toxic, un comportament necorespunzător sau hărțuirea sexuală la locul de muncă este făcut să creadă că interpretează greșit, își amintește greșit sau reacționează exagerat.
De asemenea, se poate recurge la lumina gazului împotriva grupurilor marginalizate sau lipsite de putere la locul de muncă. De exemplu, cei care fac gazlighter pot încerca să nege sau să respingă identitățile sau experiențele colegilor lor. Studiile revizuite de colegi din American Sociological Review care au implicat femei de culoare au constatat că acestea au avut experiențe negative la locul de muncă, inclusiv gaslighting.
Tipuri de Gaslighting
Gaslighting-ul poate apărea în diferite medii și relații. De exemplu, în relațiile copil-părinte, îngrijitorii abuzivi ai copiilor, cel mai probabil părinții acestora, pot să îi facă pe copii să fie subiectul unui gazlighting sau să-i abuzeze. Pe lângă contextul familiilor și al prietenilor, gaslighting-ul poate apărea și în alte contexte.
Gaslighting medical și rasial
Un alt tip este gaslighting-ul medical, în care un profesionist din domeniul medical respinge îngrijorările unei persoane cu privire la sănătatea lor ca fiind produsul imaginației acesteia sau o etichetează drept ipohondră.
Gaslighting-ul rasial este atunci când persoana aplică tehnici de gaslighting unui întreg grup etnic sau rasial pentru a-l devaloriza sau discredita. O persoană sau o instituție poate cataloga campaniile activiștilor pentru schimbare ca fiind iraționale. Gaslightingul rasial apare, de asemenea, la locul de muncă, mai ales atunci când acesta este dominat de albi.
Mai recent, mișcarea All Lives Matter a fost un exemplu de gazare rasială. Mișcarea a disimulat prioritizarea vieților albilor, subminând secolele de dezumanizare și brutalizare a vieților negrilor.
Gaslighting în politică și în sistemul juridic
Politica gaslighting are loc atunci când entitățile politice sau politicienii folosesc gaslighting ca tactică de manipulare pentru a obține sprijin pentru sau împotriva unui anumit punct de vedere sau pentru a deturna discursul public.
Lumina de gazare poate apărea și în sistemul juridic. Judecătorii, jurații sau ofițerii de poliție pot participa, fără să știe, la o astfel de activitate. Atunci când agresorii obțin controlul și puterea narațiunii, sistemul juridic devine un loc crucial de gazlighting.
Acestea modifică narațiunile și poveștile și se bazează pe stereotipuri, în special despre femeile de culoare ca fiind agresive și iraționale, angajându-se astfel, la nivel internațional sau neintenționat, în tactici de gazlighting, pregătindu-se astfel pentru o pierdere de credibilitate.
Gaslighting în relațiile romantice
Gaslighting este o formă specifică de abuz emoțional care poate apărea în relațiile romantice. Este un comportament folosit de un partener pentru a-l manipula pe celălalt, făcându-l să se îndoiască de propriile sentimente și percepții. Partenerul care practică gaslighting ar putea nega validitatea emoțiilor victimei, o poate face să își pună la îndoială amintirile sau să întoarcă experiențele astfel încât victima să fie nevoită să se apere singură.
Gaslighting nu numai că afectează încrederea într-o relație, dar poate duce și la o stimă de sine scăzută și la incapacitatea de a recunoaște dacă se află sau nu într-o relație abuzivă. Gaslighting apare atunci când dragostea este folosită ca o armă pentru a controla și manipula în loc să fie o sursă de dialog onest și respect. Este important ca gaslighting-ul să fie identificat și abordat din timp, deoarece poate avea efecte de lungă durată asupra indivizilor, provocând suferință psihologică profundă.
Cum funcționează gaslighting-ul?
Gaslighting este o tehnică care subminează percepția individului asupra realității. Comportamentul de gaslighting implică minciuna și distorsiunea care îi face pe indivizi să se îndoiască de ei înșiși, de evenimentele, percepțiile și amintirile lor.
Indivizii care se angajează în gaslighting sunt adesea mincinoși patologici care prezintă tendințe narcisiste. Aceștia pot minți în mod flagrant și pot modifica poveștile în ciuda faptului că li se atrage atenția cu dovezi, făcându-i pe indivizi să se îndoiască de propriile percepții și de propriile sentimente.
De asemenea, cei care se folosesc de gazare discreditează persoanele prin răspândirea de zvonuri și bârfe despre alții. Aceștia ar putea spune altora că o persoană pare instabilă emoțional și nebună și că sunt îngrijorați de ea.
Această tactică se poate dovedi eficientă deoarece indivizii empatizează cu agresorul fără să audă întreaga poveste, perpetuând și răspândind astfel o anumită poveste despre victimă.
Persoana cu comportamente de gazlighting poate, de asemenea, să le spună victimelor sale că ceilalți gândesc la fel despre ele, deși nu există niciun adevăr în ceea ce spun, ceea ce face ca individul să își pună și mai mult la îndoială percepția și realitatea.
Indivizii care fac lumina gazului schimbă deseori subiectul atunci când sunt interogați sau îi pun o altă întrebare în loc să răspundă la întrebarea care le este adresată. Acest comportament întrerupe șirul gândurilor individului și face ca acesta să se îndoiască de el însuși pentru că a adus subiectul în discuție. Indivizii pot crede, de asemenea, că au o memorie proastă.
Cei care se folosesc de gazare trivializează adesea emoțiile unui individ pentru a obține putere asupra acestuia. Aceștia ar putea spune individului să se calmeze sau că este prea sensibil sau că reacționează exagerat. Aceste afirmații minimalizează sentimentele individului și îl fac să se îndoiască de modul în care își exprimă emoțiile.
Transferul de vină și negarea greșelilor sunt alte tehnici comune de gazlighting. Adesea, aceștia își minimalizează cuvintele sau comportamentele jignitoare catalogându-le drept glume sau făcând victimele să se simtă ca și cum ar fi prea sensibile. De asemenea, persoana poate nega anumite evenimente sau comportamente, făcând victima să își pună la îndoială memoria sau să se simtă confuză.
Comportamente comune de Gaslighting
Cei care îi sufocă pe cei care îi sufocă pot folosi diverse tehnici pentru a-și atinge obiectivele și pentru a-i sufoca pe ceilalți. Printre tehnicile pe care le poate folosi persoana respectivă se numără uitarea și negarea, blocarea și deturnarea, contracararea, ofuscarea, reținerea și banalizarea.
Uitarea și negarea presupun să te prefaci că uiți evenimente care au avut loc în realitate. Manipulatorul sau abuzatorul ar putea amâna sau nega promisiuni importante făcute victimei. Persoana care face acest lucru în mod regulat și poate crea bariere artificiale pentru a-și permite să amâne sau să nege.
Blocarea și devierea este o tehnică prin care persoana care face gazare deviază conversația de la subiectul în cauză pentru a controla conversația și a pune la îndoială gândurile victimei.
Contracararea este atunci când partenerul abuziv pune la îndoială memoria victimei, deși știe că aceasta își amintește corect. Ofuscarea înseamnă a complica sau a încurca în mod deliberat o problemă pentru a deruta victima.
Refuzul și banalizarea înseamnă că partenerul abuziv se preface că nu înțelege gândurile, sentimentele și emoțiile victimei sau o face să creadă că acestea nu sunt importante. Partenerul abuziv face ca individul să simtă că face mare caz de situație, făcându-l să își pună la îndoială sentimentele.
Semnele de Gaslighting
Faptul de a fi pus sub lumina gazului poate duce la boli mintale și alte probleme de sănătate mintală, inclusiv anxietate, depresie, dependență și gânduri suicidare. Prin urmare, indivizii trebuie să recunoască atunci când sunt supuși la gaslighted, în special de către un partener abuziv sau un membru al familiei.
Printre semnele comune ale gazlighting-ului se numără îndoiala, punerea sub semnul întrebării a judecății și a percepțiilor, teama de a vorbi sau de a-și exprima emoțiile, sentimentul de vulnerabilitate și nesiguranță, sentimentul de amenințare, confuzie, singurătate și neputință și petrecerea timpului cerându-și scuze pentru acțiuni.
Indivizii care se confruntă cu gaslighting sunt în mod constant dezamăgiți de ei înșiși, simțindu-se inadecvați și incapabili de a lua decizii din cauza neîncrederii în sine și a întrebării constante cu privire la sănătatea lor mintală.
S-ar putea să găsească scuze pentru comportamentul partenerului lor în fața prietenilor și a familiei pentru comportamentul partenerului lor, iar indivizii au tendința de a ascunde informații față de cei dragi.
Gaslighting și sănătatea mintală
Persoanele cărora li se spune în mod constant că sunt confuze, greșite sau nebune pot avea consecințe negative asupra sănătății lor mintale. Victimele gaslighting-ului își pun la îndoială propria realitate și propriile convingeri și adesea se simt izolate și neputincioase.
Simptomele de gaslighting pot include îndoială de sine, stimă de sine scăzută, dezorientare și dificultăți de funcționare în situații sociale, la școală sau la locul de muncă. În consecință, persoanele care se confruntă cu gaslighting prezintă un risc mai mare de depresie, anxietate și gânduri suicidare.
Tinerii adulți care au avut aceste afecțiuni psihice înainte de abuz sunt mai vulnerabili la "gaslighting", ceea ce le agravează și mai mult afecțiunile psihice.
Persoanele care părăsesc o relație abuzivă după ce s-au confruntat cu gaslighting pot suferi de tulburare de stres post-traumatic (PTSD) și au dificultăți în a avea încredere în ceilalți și în ele însele. Prin urmare, s-ar putea să se lupte cu construirea de conexiuni și să se angajeze în relații de codependență.
Deoarece cei care îi țin în frâu nu își recunosc greșelile, victimelor le este mai greu să treacă peste această experiență, ceea ce le face susceptibile la probleme de sănătate mintală. Gaslighting-ul poate avea consecințe de lungă durată asupra sănătății mintale a victimei și poate duce la consecințe psihologice ireversibile.
Diferența dintre manipulare și Gaslighting
Deși ar putea exista asemănări între manipulare și gazlighting, deoarece manipularea este o parte esențială a gazlighting-ului, există diferențe clare. Manipularea este o tactică comună pe care aproape toată lumea o poate folosi, în timp ce indivizii care fac gazlighting sunt relativ rari.
Copiii pot încerca să manipuleze părinții de la o vârstă fragedă; comercianții urmăresc să manipuleze consumatorii. În schimb, gaslighting implică un model de manipulare și comportamente abuzive cu intenția nu doar de a influența victima și de a exercita putere și control asupra ei.
Răspuns la Gaslighting
Dacă cineva simte că se confruntă cu un abuz de tip gaslighting sub orice formă sau relație, trebuie să ia măsurile necesare pentru a se proteja de acest comportament abuziv din punct de vedere emoțional. Persoanele trebuie mai întâi să înțeleagă ce se întâmplă și să identifice problema.
Indivizii pot evita gaslighting-ul menținând distanța față de cei care fac acest lucru, îndepărtându-se de emoțiile intense evocate de gaslighting și folosind tehnici de relaxare, cum ar fi meditația sau exercițiile de respirație profundă.
De asemenea, indivizii trebuie să stabilească limite și să îl facă pe celălalt să înțeleagă faptul că comportamentul său este inacceptabil, pentru a evita să se îndoiască constant de sine. Uneori, cel mai eficient mod de a face față la gaslighting este de a pune capăt relației. Obținerea unei perspective externe de la un membru al familiei sau de la o persoană de încredere poate ajuta victimele să ia decizia corectă.
De asemenea, poate fi util să discutați cu un specialist în sănătate mintală despre această situație pentru a dezvolta strategii de adaptare și pentru a obține o perspectivă. O mai mare conștientizare cu privire la abuzul de gaslighting și la ceea ce presupune acesta poate ajuta, de asemenea, persoanele să evite relațiile nesănătoase.
De asemenea, persoanele care se confruntă cu abuzul emoțional, violența domestică, agresiunea sexuală și gazlighting pot apela la linia telefonică națională pentru violență domestică sau la linia telefonică națională pentru agresiuni sexuale.
Referințe
Ce este gaslighting? Exemple și cum să răspundeți - Medical News Today
Lumină de gazare | Psihologia azi
Victimele ascunse ale stârnirii cu gaz - BBC Future
Lumină de gazare: Semne că suferiți de această formă secretă de abuz emoțional - Healthline
DISCLAIMER
Conținutul acestui articol este furnizat doar în scop informativ și nu este menit să înlocuiască sfaturile, diagnosticul sau tratamentul medical profesionist. Se recomandă întotdeauna să vă consultați cu un furnizor de servicii medicale calificat înainte de a face orice schimbare legată de sănătate sau dacă aveți întrebări sau preocupări legate de sănătatea dumneavoastră. Anahana nu este răspunzătoare pentru orice erori, omisiuni sau consecințe care pot apărea în urma utilizării informațiilor furnizate.
