Sistemul nervos parasimpatic este responsabil pentru funcțiile de "odihnă și digestie" ale organismului. Acesta devine mai activ în perioadele de relaxare și siguranță.
Principalele concluzii
- Sistemul nervos parasimpatic Localizare: Sistemul nervos parasimpatic (SNP) face parte din sistemul nervos autonom al organismului, localizat în principal în trunchiul cerebral și în măduva spinării sacrale, cu neuronii săi preganglionari care se extind la diferite organe.
- Sistemul nervos periferic: SNP este o subdiviziune a sistemului nervos periferic, care lucrează alături de sistemul nervos simpatic pentru a regla funcțiile corporale involuntare, inclusiv ritmul cardiac, digestia și ritmul respirator.
- Sistemul nervos simpatic hiperactiv: Un sistem nervos simpatic hiperactiv, responsabil pentru răspunsul "luptă sau fugi", poate duce la stres cronic și poate avea un impact negativ asupra SNP. Echilibrarea celor două sisteme este esențială pentru menținerea homeostaziei și a sănătății generale.
- Neuronii preganglionari: SNP este format din neuroni preganglionari care își au originea în trunchiul cerebral sau în măduva spinării sacrale și se extind la ganglionii din apropierea sau din interiorul organelor țintă, unde fac sinapsă cu neuronii postganglionari pentru a-și exercita efectele.
- Sistemul nervos autonom al organismului: PNS joacă un rol vital în sistemul nervos autonom al organismului prin promovarea activităților de odihnă și digestie, reglând funcții precum digestia, ritmul cardiac și respirator pentru a se asigura că organismul revine la o stare de calm și întreținere după stres.
Explicarea sistemului nervos parasimpatic
Acesta face parte din sistemul nervos periferic, care cuprinde toți nervii din afara creierului și a măduvei spinării. Mai exact, sistemul parasimpatic este o diviziune a sistemului nervos autonom.
Sistemul nervos autonom controlează funcțiile involuntare ale organismului, cum ar fi tensiunea arterială, ritmul cardiac și digestia. Sistemul nervos parasimpatic funcționează în echilibru cu sistemul nervos simpatic, care controlează răspunsul autonom "luptă sau fugi". Împreună, acestea mențin homeostazia, un mediu intern stabil în organism.
Funcția nervoasă parasimpatică este vitală pentru prevenirea hipertensiunii arteriale, reglarea ritmului cardiac și susținerea capacității noastre de a face față stresului. Vă puteți promova sistemul nervos parasimpatic prin yoga, exerciții fizice și relaxare.
Funcțiile și țintele sistemului nervos parasimpatic
Sistemul nervos parasimpatic acționează în diferite moduri pentru a susține procesele fiziologice involuntare. Acțiunile sale sunt asociate cu odihna, digestia și reproducerea. Exemple de funcții parasimpatice în întregul organism includ:
- Ochi: constricția pupilei pentru a îmbunătăți vederea de aproape, creșterea producției de lacrimi.
- Gură/gât: salivație crescută.
- Plămâni: constricție a căilor respiratorii.
- Inima: ritm cardiac scăzut, variație crescută a ritmului cardiac în funcție de respirație.
- Gut: creșterea motilității gastrice (digestie crescută).
- Ficat: creșterea stocării glucozei.
- Tractul urinar: constricția vezicii urinare și relaxarea sfincterului uretral pentru a elimina urina.
Sistemul nervos parasimpatic are, de asemenea, funcții imunitare. Rolul său principal în sistemul imunitar este controlul feedback negativ al factorilor inflamatori. Acest lucru previne inflamația cronică, care poate duce la multe afecțiuni.
Un alt efect crucial al stimulării parasimpatice este reducerea tensiunii arteriale, chiar dacă vasele de sânge nu au inervație parasimpatică. Acesta este un exemplu excelent al modului în care diviziunile parasimpatică și simpatică funcționează în echilibru. Tensiunea arterială crește atunci când sistemul nervos simpatic cere vaselor de sânge să se contracte. Activarea parasimpatică amortizează semnalizarea simpatică, astfel încât vasele nu se mai contractă, iar tensiunea arterială scade.
Majoritatea efectelor parasimpatice au funcții reciproce generate de sistemul nervos simpatic. De exemplu, stimularea parasimpatică crește digestia, în timp ce stimularea simpatică scade digestia.
Anatomia sistemului nervos parasimpatic
Sistemul nervos parasimpatic conține fibre nervoase senzoriale (aferente) și motorii (eferente). Nervii senzoriali transportă informații de la corp la creier și măduva spinării, iar nervii motori transportă semnalul de răspuns înapoi la corp. Sistemele nervoase simpatic și parasimpatic au nervi senzoriali comuni, dar fiecare diviziune are nervi motori distincți.
Nervii senzitivi autonomi
Receptorii senzoriali monitorizează dacă producția autonomă corespunde nevoilor fiziologice ale organismului și trimit această informație sistemului nervos central prin intermediul nervilor aferenți. Dacă este necesar, creierul ajustează echilibrul dintre stimularea simpatică și parasimpatică a organului respectiv.
De exemplu, receptorii din inimă detectează cât de repede bate inima. Dacă aceasta este mai rapidă decât ceea ce organismul are nevoie în acel moment, creierul crește stimularea parasimpatică a inimii pentru a reduce ritmul.
Nervii motori parasimpatici
Nervii motori autonomi urmează un aranjament special. Nervii preganglionari transportă impulsurile din sistemul nervos central în organism. Acestea transmit impulsurile către ganglioni, grupuri de corpuri de celule nervoase. Axonii care se extind din ganglioni formează nervii postganglionari și transmit semnalul către țesuturile țintă.
Fibrele preganglionare parasimpatice provin din trei nervi spinali sacrali și patru nervi cranieni. Nervii spinali care dau naștere neuronilor preganglionari parasimpatici sunt nervii splanhnici pelvieni. Acestea încep în măduva spinării sacrale și se extind în cavitatea pelviană.
Nervii cranieni ies direct din trunchiul cerebral și trimit semnale eferente către cap și față. Nervii cranieni care dau naștere neuronilor parasimpatici preganglionari sunt nervul oculomotor, nervul facial, nervul glosofaringian și nervul vag. Nervul vag este extrem de important, deoarece reprezintă 75% din fibrele parasimpatice și este unul dintre nervii cei mai răspândiți din organism.
Ganglionii sunt grupuri de corpuri neuronale care modulează și retransmit impulsul nervos. Ganglionii parasimpatici sunt localizați aproape de țesuturile țintă, astfel încât fibrele nervoase postganglionare sunt mai scurte decât cele preganglionare. Fibrele parasimpatice postganglionare sunt acoperite cu teci groase de mielină, ceea ce înseamnă că impulsurile nervoase sunt bine izolate și se pot deplasa rapid.
Neurotransmițătorii transmit impulsurile nervoase
Impulsurile nervoase pot fi transmise de la un neuron la altul prin semnale electrice sau chimice. Fibrele parasimpatice eferente eliberează molecule de semnalizare chimică, sau neurotransmițători, din terminalele axonului pre și postganglionar.
Neuronii parasimpatici folosesc acetilcolina ca neurotransmițător preganglionar și postganglionar. Acetilcolina este utilizată în tot corpul, inclusiv neuronii preganglionari simpatici și sistemul nervos somatic.
Ce probleme pot apărea în sistemul nervos parasimpatic?
Există multe cauze potențiale ale tulburărilor parasimpatice. Unele afecțiuni sunt moștenite, în timp ce altele rezultă din leziuni ale măduvei spinării sau ale nervilor periferici. Orice anomalii ale sistemului simpatic, cum ar fi hiperactivitatea, vor cauza probabil probleme în sistemul parasimpatic. Factorii stilului de viață, cum ar fi stresul cronic, abuzul de alcool și lipsa de exerciții fizice pot, de asemenea, să perturbe sistemul nervos parasimpatic.
Disfuncția parasimpatică cauzează probleme în menținerea homeostaziei în organism. Acest lucru înseamnă că organismul nu se poate adapta pentru a face față cerințelor fiziologice în schimbare, ceea ce duce la multe tulburări. Un sistem nervos parasimpatic subactiv poate duce la probleme cardiovasculare și diabet. Deteriorarea nervului vag este asociată cu multe afecțiuni psihiatrice și inflamatorii, inclusiv depresia și boala inflamatorie intestinală.
Funcția nervoasă parasimpatică va scădea în mod natural odată cu vârsta, dar o puteți proteja în mai multe moduri. Exemplele includ yoga, meditația, exercițiile fizice de intensitate moderată, o dietă sănătoasă și probioticele. Aceste strategii ajută la creșterea activității parasimpatice și la trecerea sistemului nervos autonom de la modul "zbor sau fugă".
Întrebări frecvente
Ce este sistemul nervos parasimpatic?
Sistemul nervos parasimpatic este sistemul "odihnă și digestie". Acesta face parte din sistemul nervos autonom, care controlează procesele fiziologice involuntare ale corpului. Sistemul parasimpatic este cel mai activ în perioadele de siguranță și relaxare și are funcții care includ scăderea ritmului cardiac și creșterea digestiei.
Care sunt definițiile pentru preganglionare, postganglionare și ganglioni?
Fibrele preganglionare sunt responsabile de transmiterea impulsurilor nervoase autonome din creier și măduva spinării. Fibrele postganglionare sunt responsabile de transmiterea impulsului către țesuturile țintă. Ganglionii parasimpatici sunt grupuri de neuroni care transmit semnalul de la nervii preganglionari la nervii postganglionari.
Ce poate afecta sistemul nervos parasimpatic?
Multe leziuni și boli pot afecta nervii parasimpatici. Disfuncția parasimpatică poate rezulta, de asemenea, din factorii de stil de viață, inclusiv stresul cronic, lipsa exercițiilor fizice și alcoolul.
Cum pot să-mi protejez sistemul nervos parasimpatic?
Exercițiile fizice de intensitate moderată, yoga și meditația sunt toate modalități excelente de a crește activitatea parasimpatică.
Referințe
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK553141/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK539845/
https://iopscience.iop.org/article/10.1088/1361-6579/aa6782
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5859128/
Disclaimer
Conținutul acestui articol este furnizat doar în scop informativ și nu este destinat să înlocuiască sfatul, diagnosticul sau tratamentul medical profesional. Este întotdeauna recomandat să consultați un furnizor calificat de asistență medicală înainte de a face orice modificări legate de sănătate sau dacă aveți întrebări sau preocupări cu privire la sănătatea dumneavoastră. Anahana nu este responsabilă pentru eventualele erori, omisiuni sau consecințe care pot rezulta din utilizarea informațiilor furnizate.
