Compasiunea este actul de a simți durerea și experiențele altcuiva și de a dori să îl ajuți prin luarea de măsuri. Majoritatea oamenilor o descriu ca fiind "a se pune în locul altcuiva". Este o acțiune și o emoție care îi apropie pe oameni unii de alții și îi face pe oameni să se simtă mai puțin singuri în suferința lor, indiferent de cauză.
Ce este compasiunea?
Cuvântul compasiune provine direct din latină și se traduce prin "a suferi împreună". Acest lucru definește compasiunea ca simțind emoțiile negative ale cuiva și suferința altora. Apoi, cu acest sentiment, compasiunea include și acțiunea de a ajuta la alinarea suferinței celuilalt.
Mulți oameni au nevoie de clarificări cu privire la ceea ce înseamnă compasiune, față de concepte similare precum simpatia, empatia și altruismul. Simpatia și empatia sunt similare compasiunii; ele reprezintă capacitatea unui individ de a simți și de a înțelege emoțiile altora. Ceea ce diferențiază comportamentul plin de compasiune de acestea este dorința și capacitatea de a acționa pentru a ajuta pe cineva.
Mulți sunt, de asemenea, familiarizați cu altruismul; acesta este actul dezinteresat de a ușura suferința altcuiva, adesea motivat de compasiune. Deși este adesea motivat de compasiune, alți factori îl pot motiva uneori.
Ființele umane sunt în mod inerent compătimitoare; privirea cuiva suferind aduce adesea la suprafață această emoție. Știința a confirmat faptul că compasiunea este o necesitate evolutivă. Atunci când apar sentimente de compasiune, ritmul cardiac al unei persoane încetinește, se eliberează hormoni de legătură, cum ar fi oxitocina, iar regiunile creierului manifestă empatie, grijă și plăcere. Toate acestea au ca rezultat dorința de a-i ajuta pe cei care suferă pentru a le ușura durerea.
Tipuri de compasiune
Compasiunea se manifestă adesea în două forme principale: compasiunea pentru ceilalți și autocompătimirea. Distincția constă în persoana către care este îndreptată compasiunea.
Compasiune față de ceilalți
Compasiunea față de ceilalți este un concept simplu. Implică să simțim durerea și suferința cuiva și să avem dorința de a le atenua prin propriile noastre acțiuni. Acest tip de compasiune este evident atât în gesturile mărețe, cât și în micile acte de bunătate; donații caritabile, voluntariat la un adăpost local sau acordarea unei urechi empatice unui prieten la nevoie.
În calitate de oameni, suntem în mod inerent conectați să atenuăm suferința altora, deoarece înțelegem cât de grele și izolante pot fi anumite experiențe emoționale. În timp ce compasiunea poate veni mai natural pentru unii, practicarea ei este o abilitate care poate fi cultivată prin exercițiu.
Autocompătimirea și modul în care ne vorbim cu noi înșine
Autocompătimirea, deși mai puțin recunoscută, este la fel de vitală, mai ales într-o lume în care mulți se confruntă cu oboseala compasiunii. În calitate de oameni, uităm adesea că și noi, de asemenea, merităm compasiune. Poate fi o provocare să ne acordăm nouă înșine aceeași bunătate și înțelegere pe care am acorda-o unui prieten sau unei persoane dragi care se confruntă cu dificultăți.
Autocompătimirea implică tratarea propriei persoane cu aceeași bunătate, grijă și înțelegere pe care le-ar oferi altora aflați în dificultate. Ea cuprinde bunătatea de sine, recunoașterea umanității noastre comune și îmbrățișarea atenției în momentele de luptă.
"Simplul act de a medita și de a sta cu sentimentele tale negative fără a le judeca are adesea efectul contraintuitiv de a le face să dispară." - Dr. Laurie Santos
Cercetările indică faptul că persoanele care au compasiune față de sine tind să experimenteze o mai mare fericire, satisfacție în viață și motivație. De asemenea, acestea cultivă relații mai sănătoase și prezintă o sănătate fizică mai bună, cu niveluri mai scăzute de anxietate și depresie.
Îmbrățișarea auto-compătimirii în perioadele dificile servește drept un instrument puternic pentru construirea rezilienței. Cultivând un dialog interior plin de compasiune, persoanele pot trece prin adversitățile vieții - fie că este vorba de un divorț, de probleme financiare sau de o schimbare de carieră - cu un sentiment mai mare de ușurință și grație.
Cum să practici compasiunea
Cultivarea compasiunii în viața de zi cu zi este un proces gradual - unul care necesită răbdare și blândețe față de noi înșine. Iată câteva practici care ne pot ajuta să accesăm și să simțim compasiune:
Meditația iubirii de bunăvoință
Meditația iubirii binevoitoare, sau meditația Metta, este o practică puternică care stimulează compasiunea atât pentru noi înșine, cât și pentru ceilalți. Aceasta presupune recitarea unor fraze de bunătate iubitoare față de sine și extinderea treptată a acestora către cei dragi, cunoscuți și chiar către cei cu care putem avea dificultăți.
Încorporarea în rutina de dimineață a unor fraze precum "Fie ca eu să fiu deschis la bunătate față de mine însumi" poate da un ton plin de compasiune pentru ziua care urmează.
"Adesea îmi place să pun bazele practicilor inimii cu acest corp pământesc al nostru, înmuindu-ne în așa fel încât să putem simți Metta întruchipată, folosind imaginile și simțul simțit al unui zâmbet.
Așa că vă invit să faceți acest lucru imaginându-vă mai întâi curba unui zâmbet care se răspândește pe un cer mare, deschis, de un albastru strălucitor - simțind acea deschidere și vastitate a unui zâmbet care se răspândește pe cer. Și simțind că mintea voastră se poate contopi cu acel cer... vârful capului vostru se deschide... și doar simțiți acea minte de conștiință asemănătoare cu cerul, plină de curba unui zâmbet... deschiderea, receptivitatea și strălucirea acelei minți..." Tara Brach, Phd; Tonglen: Compasiune radicală.
Înmuiați-vă criticul interior
Mulți dintre noi sunt împovărați de sentimentele grele de a nu fi suficient sau de a crede că există ceva în neregulă cu noi. Este important să recunoaștem că aceste experiențe nu sunt un semn că suntem imperfecți sau răi; mai degrabă, ele sunt manifestări comune ale suferinței în cultura noastră.
Atunci când observăm vocea judecății de sine care se ridică în noi, putem întreba cu blândețe: Cum ar fi să fiu bun cu mine însumi în acest moment? Prin recunoașterea și slăbirea controlului criticului nostru interior, deschidem calea pentru ca autocompătimirea să înflorească.
Acceptarea, mai degrabă decât evitarea emoțiilor dificile
Imaginați-vă că emoțiile noastre sunt ca niște modele meteorologice - în continuă schimbare și evoluție, la fel ca cerul de deasupra. Terapia de Acceptare și Angajament (ACT) oferă o perspectivă profundă asupra modului în care putem naviga prin furtunile din peisajul nostru interior.
În practica acceptării, nu ni se cere să îmbrățișăm convingeri negative despre noi înșine sau să ne complacem în disperare. Mai degrabă, acceptarea ne invită să recunoaștem și să fim prezenți cu emoțiile noastre, oricare ar fi ele. Este vorba despre a recunoaște validitatea sentimentelor noastre, fără judecată sau rezistență.
Atunci când acceptăm emoțiile dificile, creăm spațiu pentru ca autocompătimirea să prindă rădăcini. În loc să ne luptăm împotriva valului de emoții, învățăm să ne lăsăm purtați de valuri cu grație și rezistență. Înfruntând furtunile noastre interioare cu capul înainte, descoperim puterea și curajul din noi înșine pentru a face față provocărilor vieții.
"Găsirea binelui interior poate veni adesea prin a ne pune o întrebare simplă: "Care este cea mai generoasă interpretare a ceea ce tocmai s-a întâmplat?" - Becky Kennedy, Good Inside: Un ghid pentru a deveni părintele care vrei să fii.
În îmbrățișarea acceptării, găsim libertatea - libertatea de a fi noi înșine pe deplin, cu defecte și cu totul. Și în această libertate, descoperim capacitatea nelimitată a inimii umane de a se vindeca și de a crește.
Conectați-vă și împărtășiți cu alții
Conectarea și împărtășirea experiențelor noastre cu ceilalți poate fi profund validantă. Ne amintește că sentimentele noastre de critică interioară sunt împărtășite de mulți, ușurând povara de a ne simți izolați în luptele noastre. Prin conectarea plină de compasiune, nu numai că găsim alinare, dar promovăm și vindecarea și înțelegerea.
Beneficiile compasiunii
Cultivarea compasiunii nu este doar un efort personal, ci are beneficii de anvergură pentru noi înșine și pentru întreaga societate:
Un creier plin de compasiune
Cercetările indică faptul că practicarea compasiunii poate avea un efect puternic asupra creierului și a stării noastre emoționale. Studiile arată că actele de compasiune activează regiunile creierului asociate cu grija și conexiunea socială, ceea ce duce la o creștere a emoțiilor pozitive.
Ceea ce este interesant este faptul că compasiunea nu este fixă; ea poate fi dezvoltată și consolidată prin practică, indiferent de vârstă (un proces cunoscut sub numele de neuroplasticitate). Angajarea în acțiuni și gânduri pline de compasiune ne poate spori rezistența emoțională și poate favoriza un sentiment mai profund de conexiune cu ceilalți.
Crearea unei culturi de lucru a grijii
Compasiunea joacă un rol crucial în promovarea unei culturi pozitive și de susținere la locul de muncă. Studiile sugerează că practici precum meditația de iubire și compasiune pot reduce stresul și epuizarea în rândul angajaților.
Prin încorporarea compasiunii la locul de muncă, organizațiile pot promova o mai bună sănătate mintală, pot îmbunătăți satisfacția profesională și pot consolida relațiile interpersonale între colegi. Conducerea plină de compasiune și empatia creează un mediu în care angajații se simt apreciați și susținuți.
Sănătatea socială și bunăstarea colectivă
Sănătatea socială constă în cultivarea unor conexiuni semnificative, în promovarea empatiei și în construirea unor rețele de sprijin în cadrul comunităților noastre. Compasiunea servește drept piatră de temelie a bunăstării sociale, promovând conexiunile empatice, creând o cultură a grijii și sporind bunăstarea colectivă.
Prin prioritizarea compasiunii în interacțiunile și relațiile noastre, creăm spații în care empatia, bunătatea și înțelegerea înfloresc, contribuind la o lume mai plină de compasiune.
Sănătate fizică
Cercetările sugerează că compasiunea nu este bună doar pentru sănătatea noastră mintală, ci poate fi benefică și pentru sănătatea noastră fizică. Studiile au descoperit că persoanele care practică în mod regulat compasiunea prezintă niveluri mai scăzute de inflamație și au o sănătate cardiovasculară mai bună.
Actele de bunătate și compasiune declanșează eliberarea de hormoni de bine în organism, care ne pot stimula sănătatea și bunăstarea generală. Promovând compasiunea în viața noastră de zi cu zi, nu numai că ne consolidăm legăturile cu ceilalți, dar promovăm și o sănătate mai bună pentru noi înșine.
Compasiune vs. Codependență
În interacțiunile noastre cu ceilalți, înțelegerea diferenței dintre compasiune și codependență este vitală pentru a hrăni conexiuni semnificative. Deși pot părea asemănătoare, ele își au originea în motivații distincte și pot avea un impact semnificativ asupra bunăstării și relațiilor noastre. Haideți să explorăm modul în care le puteți deosebi:
Ce vă motivează natura de ajutorare?
Reflectați asupra motivelor pentru care vă simțiți obligat să îi sprijiniți sau să îi ajutați pe alții. Sunteți cu adevărat motivat de dorința de a le alina suferința și de a le promova bunăstarea? Sau vă găsiți încercând în mod constant să le rezolvați problemele pentru a vă valida propria valoare de sine? Punându-vă aceste întrebări puteți face lumină asupra adevăratelor dumneavoastră intenții și vă poate ajuta să înțelegeți sursa acțiunilor dumneavoastră.
Prompt de jurnal
Amintiți-vă un moment recent în care ați oferit sprijin sau asistență unei persoane la care țineți. Ce v-a determinat să dați o mână de ajutor? Luați-vă un moment pentru a îmbrățișa sentimentele care au apărut în voi în timpul acelei interacțiuni. A existat un sentiment de căldură și conexiune în timp ce ați întins mâna sau au ieșit la suprafață alte emoții?
Stabilirea unor limite sănătoase
"Oamenii plini de compasiune cer ceea ce au nevoie. Spun nu atunci când trebuie, iar când spun da, vorbesc serios. Sunt compătimitori pentru că limitele lor îi țin departe de resentimente."- Brené Brown, Rising Strong: The Reckoning. The Rumble. The Revolution.
Gândește-te la limitele pe care le stabilești în relațiile tale. Sunteți capabil să vă afirmați nevoile și prioritățile, sprijinindu-i în același timp pe ceilalți? Sau vă luptați să definiți limitele, simțindu-vă adesea copleșit sau dependent de ceilalți pentru validare? Înțelegerea și menținerea unor limite sănătoase este esențială pentru a promova relații echilibrate și respectuoase.
Oameni plini de compasiune:
-
Exprimă deschis ceea ce au nevoie într-un mod amabil și sincer
-
Sunt de acord să spună nu dacă trebuie, respectându-și propriile limite și nevoi
-
Să-și respecte cuvântul și angajamentele
Prompt de jurnal
Gândește-te la un moment în care ai simțit că ți-au fost testate limitele într-o relație. Cum ați gestionat acea situație? Reflectați asupra sentimentelor de vulnerabilitate sau de putere care au apărut atunci când ați rămas ferm în limitele dumneavoastră. Gândiți-vă la modalitățile prin care vă onorați propriile nevoi, menținând în același timp conexiunile cu ceilalți.
Gestionarea provocărilor emoționale
Luați în considerare modul în care gestionați stresul emoțional și adversitatea în cadrul relațiilor dumneavoastră. Vă simțiți secătuit emoțional de problemele altora sau sunteți capabil să oferiți sprijin, având în același timp grijă de propria bunăstare? Explorarea rezilienței dvs. emoționale vă poate ajuta să recunoașteți când trebuie să acordați prioritate îngrijirii de sine și să stabiliți limite în ceea ce privește sprijinul pe care îl oferiți celorlalți.
Prompt de jurnal
Închideți ochii și aduceți-vă în minte un moment în care v-ați simțit copleșit de emoțiile altcuiva. Pe măsură ce revedeți acea experiență, observați senzațiile din corpul dumneavoastră și emoțiile care apar în interiorul dumneavoastră. Respirați adânc și explorați cu blândețe practicile de autoîngrijire care v-au adus confort și alinare în momentele dificile. Ce reminiscențe blânde de reziliență găsiți în voi înșivă?
Diferența dintre compasiune și empatie
Termenii empatie și compasiune au fost adesea utilizați în mod interschimbabil. Cu toate acestea, dovezile emergente subliniază importanța deosebirii între aceste două concepte, în special în înțelegerea rezilienței în fața suferinței.
Empatia se referă la capacitatea de a simți ceea ce simt ceilalți, de a rezona cu emoțiile lor la un nivel profund. Compasiunea, pe de altă parte, cuprinde empatia, dar o depășește. Ea include un sentiment de grijă și îngrijorare care îl determină pe cineva să acționeze pentru a ușura suferința altcuiva. Esența compasiunii constă în dorința sinceră de a-i ajuta și sprijini pe ceilalți în momentele de nevoie.
Compasiunea, adesea definită ca "a suferi împreună", se bazează pe potențialul nostru evolutiv de a ne îngriji și de a ne sprijini reciproc. Ea reflectă capacitatea noastră înnăscută de a ne acorda cu experiențele celorlalți și de a oferi o grijă și o bunătate autentice. Această capacitate de compasiune promite să creeze o lume mai empatică și mai conectată.
Este important de reținut că empatia, deși este o trăsătură valoroasă, nu înseamnă că trebuie să răspundem exclusiv nevoilor celorlalți în detrimentul propriilor noastre nevoi. Recunoașterea și respectarea propriilor noastre emoții și nevoi este crucială pentru a menține o relație conectată cu noi înșine.
Adevărata empatie implică înțelegerea și validarea experiențelor celorlalți, respectându-ne în același timp limitele și acordând prioritate îngrijirii de sine. Îmbrățișarea acestui echilibru permite crearea unor conexiuni mai autentice și mai durabile, bazate pe respect reciproc și reciprocitate.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă să fii o persoană plină de compasiune?
A fi mai plin de compasiune înseamnă să te raportezi la sentimentele și experiențele celorlalți și să iei măsuri pentru a le îmbunătăți. Înseamnă să simțim profund pentru cineva care trece prin greutăți de-a lungul vieții și să acționăm pentru a-l sprijini în orice fel. Cel mai important, a fi plin de compasiune înseamnă să faci aceste lucruri în mod dezinteresat.
Cum să fii o persoană mai plină de compasiune?
A fi o persoană mai plină de compasiune vine cu exercițiu. Este important să recunoaștem că suferința există pentru toată lumea. Lucruri cum ar fi să vorbești cu bunătate cu ceilalți și cu tine însuți, să-ți ceri scuze pentru greșelile făcute, să asculți fără să judeci și să oferi ajutor celor care au nevoie sunt pași mici și grozavi de făcut pentru a fi mai compătimitor.
Poate exista prea multă compasiune?
În timp ce compasiunea este în general considerată o trăsătură pozitivă, este important să menținem limitele și să evităm să ne lăsăm copleșiți de suferința celorlalți. Oboseala compasiunii, epuizarea și epuizarea emoțională pot apărea atunci când indivizii prioritizează în mod constant nevoile altora în detrimentul propriei lor bunăstări. Practicarea îngrijirii de sine și stabilirea unor limite sănătoase sunt esențiale pentru a menține o abordare echilibrată și durabilă a compasiunii.
Referințe
Definiția compasiunii | Ce este compasiunea
Cum să fii mai milostiv: Un ghid conștient ...
Trăind BIG: Stabilirea limitelor atunci când sunteți un People Pleaser | Conexiuni liniștite
Compasiune vs. Empatie: Semnificațiile lor și care dintre ele trebuie folosite
Disclaimer
Conținutul acestui articol este furnizat doar în scop informativ și nu este menit să înlocuiască sfaturile, diagnosticul sau tratamentul medical profesionist. Se recomandă întotdeauna să vă consultați cu un furnizor de servicii medicale calificat înainte de a face orice schimbare legată de sănătate sau dacă aveți întrebări sau preocupări legate de sănătatea dumneavoastră. Anahana nu este răspunzătoare pentru orice erori, omisiuni sau consecințe care pot apărea în urma utilizării informațiilor furnizate.
