Înțelegerea meditației este o tehnică puternică care poate duce la îmbunătățirea stării de bine și a sănătății. Aflați mai multe despre cauzele stresului, beneficiile meditației pentru stres și diferitele practici de meditație pe care le puteți folosi pentru ameliorarea stresului.
În mai multe momente din viață, toată lumea a trecut prin momente stresante din diverse motive.
Potrivit Centrului Național pentru Sănătate Complementară și Integrativă, stresul este răspunsul organismului și al creierului la provocări, solicitări sau schimbări și apărarea naturală a organismului împotriva pericolului, ca urmare a unui gând sau eveniment care îl face pe individ să se simtă nervos, furios sau frustrat.
Atunci când indivizii se confruntă cu stresul, organismul este inundat de hormoni care se confruntă sau evită pericolul cu care se confruntă, cunoscut și sub numele de răspunsul de luptă sau de fugă; sistemul nervos parasimpatic declanșează acest răspuns.
Stresul poate deveni cronic dacă persoanele nu iau măsurile adecvate pentru a gestiona și a naviga prin stres. Stresul cronic poate duce la modificări chimice în organism, crescând ritmul cardiac, tensiunea arterială și nivelul de zahăr din sânge.
Deși stresul este o senzație familiară, nivelurile ridicate de stres sau stresul prelungit pot avea ca rezultat probleme de sănătate fizică și mentală; prin urmare, este esențial să se gestioneze eficient stresul.
Deși stresul nu poate fi întotdeauna eliminat, gestionarea și perceperea lui prin intermediul atenției este crucială. Medierea există de mii de ani și a fost practicată inițial pentru a aprofunda înțelegerea de către un individ a forțelor mistice și sacre ale vieții.
În prezent, meditația este un instrument comun pentru gestionarea stresului și relaxare și poate genera o minte liniștită și o stare de relaxare profundă.
În timpul meditației, persoanele elimină gândurile negative și confuze pe care le au și care le stresa și își concentrează atenția.
Meditația ajută la reglarea sistemului nervos autonom, care este responsabil pentru funcțiile fiziologice involuntare, inclusiv tensiunea arterială, ritmul cardiac, digestia și respirația.
Practicile meditative deschid calea pentru un stil de viață sănătos și permit persoanelor să învețe cum să își controleze în mod conștient sistemul nervos autonom și să își îmbunătățească sănătatea fizică și mentală.
Anxietatea este o stare foarte diferită și nu poate fi folosită în mod interschimbabil cu stresul; este un sentiment visceral pe care indivizii îl păstrează. Cu toate acestea, motivul din spatele ei nu este întotdeauna evident.
Stresul poate fi cauzat de:
Stresul remodelează căile neuronale și structura creierului prin neuroplasticitate. Partea bună este că mintea umană poate fi antrenată pentru a gestiona stresul mai eficient.
Scanările RMN au demonstrat că meditația regulată poate ajuta la reducerea amigdalei și poate ajuta persoanele să răspundă în loc să reacționeze la stres. Aceasta ajută amigdala să revină la starea sa inițială și este un instrument de autoreglare.
Meditația ajută, de asemenea, la dezvoltarea rezilienței mentale care poate crește capacitatea individuală de a gestiona stresul și de a fi conștient de sine.
Meditația îi poate ajuta pe oameni să simtă un sentiment de echilibru, calm și pace, aducând beneficii sănătății și bunăstării lor generale. Atunci când indivizii meditează, ei pot elimina supraîncărcarea de informații care se acumulează și contribuie la stres.
Meditația poate ajuta, de asemenea, persoanele să gestioneze simptomele afecțiunilor cronice, inclusiv hipertensiunea arterială, depresia, bolile de inimă, problemele de somn, sindromul colonului iritabil și alte probleme de sănătate. Meditația joacă un rol în:
Meditația se referă, în general, la obținerea unei stări de relaxare a minții. Mai multe tehnici de meditație de relaxare pot ameliora stresul și pacea interioară.
Meditația ghidată implică utilizarea vocii unei înregistrări sau a unei persoane vii pentru a ghida sesiunea de meditație. Aceasta diferă de meditația autoghidată, în care o persoană direcționează meditația folosindu-și mintea.
Persoanele pot folosi meditația ghidată dacă sunt începători în această practică și doresc ca o voce să le ghideze meditația într-o formă sau alta sau pentru a fi atenți. Se mai numește și vizualizare sau imagistică ghidată. În această practică, indivizii își pot forma imagini mentale ale unor situații sau locuri relaxante.
Meditațiile ghidate pot implica ghizi live, de obicei disponibili în cadrul cursurilor de grup, în timp ce înregistrările pot fi găsite și prin intermediul înregistrărilor audio, podcasturilor, aplicațiilor și videoclipurilor.
Jon Kabat Zinn a fost cel care a dezvoltat, în urmă cu mai bine de 30 de ani, un curs de reducere a stresului bazat pe mindfulness (MBSR). Studiul a avut ca scop gestionarea afecțiunilor de sănătate mintală și a durerii cronice la persoanele care nu răspundeau la tratamentele convenționale.
Durata cursului inițial a fost de opt săptămâni, iar componentele cursului au inclus yoga, respirația ventrală, scanarea corpului și meditația de conștientizare a momentului prezent.
MBSR a presupus, de asemenea, sarcini legate de munca de acasă; persoanele au ținut un jurnal de recunoștință sau un jurnal de evenimente pozitive. Studiile de cercetare au demonstrat efectul benefic al MBSR, deoarece persoanele care au participat la această practică de meditație au înregistrat o reducere a stresului și a durerii și au obținut rezultate semnificativ mai bune la testele psihologice.
Persoanele care practică terapia cognitivă bazată pe mindfulness sau MBSR sunt, de asemenea, mai puțin susceptibile de a avea reacții emoționale nefolositoare atunci când se confruntă cu situații stresante.
Meditația poate fi combinată cu practici spirituale, iar meditația transcendentală este un exemplu de astfel de meditație.
Meditația transcendentală presupune ca persoanele să respire încet și să rămână așezate. Această formă spirituală de mediere are ca scop ridicarea sau transcenderea deasupra stării curente a individului.
În timpul meditației transcendentale, accentul se pune pe mantra. Adesea, profesorii sau ghizii îi pot ajuta pe indivizi să determine mantra pe baza unei combinații de factori sau, de asemenea, indivizii o pot alege.
Studiile arată că această formă de meditație poate reduce, de asemenea, depresia, epuizarea și stresul; cu toate acestea, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege beneficiile meditației transcendentale.
Meditația mant ra presupune repetarea de fraze, cuvinte, silabe sau o mantra în tăcere și în mod continuu. Accentul este pus pe redirecționarea și anularea gândurilor negative.
Cercetările au arătat că meditația mantra poate duce la reduceri moderate ale stresului și anxietății și la scăderi mai mici ale depresiei.
Mindfulness este o practică care le permite persoanelor să fie pe deplin prezente în momentul respectiv și implică o conștientizare sporită a mediului înconjurător.
Aceasta presupune diverse componente, inclusiv exerciții de respirație, imagini ghidate și alte tehnici axate pe minte pentru a reduce stresul și a relaxa corpul.
Meditația Mindfulness poate fi practicată în orice loc. De exemplu, în timp ce așteaptă la coadă la magazin, o persoană poate observa cu calm împrejurimile, mirosurile, priveliștile și sunetele pe care le simte.
Cercetările au descoperit mai multe beneficii ale atenției, inclusiv îmbunătățirea memoriei, a concentrării, a satisfacției în relații și reducerea reacțiilor emoționale, impulsive sau a emoțiilor negative.
Meditația de conștientizare a respirației este o formă de meditație conști entă care promovează o respirație profundă și atentă. Este una dintre numeroasele tehnici de respirație care ajută la formarea atenției și la ameliorarea stresului.
Scopul este de a respira adânc și încet, numărând respirațiile astfel încât persoanele să se concentreze doar pe respirație, ignorând gândurile care le distrag atenția.
Conștientizarea respirației are beneficii similare cu cele ale meditației mindfulness, inclusiv îmbunătățirea flexibilității emoționale, a concentrării și reducerea anxietății.
Meditația de relaxare progresivă presupune să începi de la un capăt al corpului, de obicei picioarele, și să te deplasezi prin restul corpului.
Unele forme necesită ca persoanele să își încordeze și apoi să își relaxeze mușchii. Persoanele sunt îndrumate să vizualizeze un val plutind peste corpul lor pentru a elibera tensiunea musculară.
Beneficiile acestei meditații includ creșterea sentimentelor de relaxare, calm și ameliorarea durerii cronice. Unele persoane folosesc această meditație și pentru a dormi mai bine, deoarece relaxează încet corpul.
Meditația are diverse beneficii pentru sănătate care pot ajuta la ameliorarea și reducerea stresului, deoarece permite persoanelor să se conecteze la forța lor interioară.
Unele modalități de a practica meditația pe cont propriu includ
Meditația poate face parte din rutina zilnică. Unele persoane folosesc, de asemenea, tehnici de relaxare care le pot ajuta să își reducă stresul, cum ar fi ascultarea de muzică sau implicarea în alte hobby-uri care le plac.
Nu există un mod corect sau greșit de a aborda meditația sau o sesiune de meditație "perfectă". Indivizii trebuie să înțeleagă modul în care medierea îi poate ajuta să își reducă stresul și să își îmbunătățească bunăstarea mentală.
Meditație pentru stres - Headspace
Un ghid despre cum să meditezi pentru reducerea stresului și nu numai | Everyday Health
Meditație: O modalitate simplă și rapidă de a reduce stresul
Cum ar putea meditația să schimbe creierul
Beneficiile meditației pentru gestionarea stresului
Conținutul acestui articol este furnizat doar în scop informativ și nu este menit să înlocuiască sfaturile, diagnosticul sau tratamentul medical profesionist. Se recomandă întotdeauna să vă consultați cu un furnizor de servicii medicale calificat înainte de a face orice schimbare legată de sănătate sau dacă aveți întrebări sau preocupări legate de sănătatea dumneavoastră. Anahana nu este răspunzătoare pentru orice erori, omisiuni sau consecințe care pot apărea în urma utilizării informațiilor furnizate.