În zilele noastre, multe aspecte ale vieții de zi cu zi pot declanșa reacții de stres, cum ar fi termenele limită de la locul de muncă, relațiile și responsabilitățile familiale. Deși răspunsul la stres este de așteptat, stresul cronic și pe termen lung poate afecta în mod negativ mintea și corpul.
Răspunsul la stres este modul în care organismul reacționează la amenințările percepute. Toată lumea a simțit cum reacția la stres se declanșează, inima care se accelerează și palmele transpirate atunci când merge la un interviu de angajare. Acesta este răspunsul organismului de a fugi sau de a lupta care îi ajută pe oameni să supraviețuiască atunci când se confruntă cu pericolele din mediul înconjurător. În zilele noastre, răspunsul la stres poate fi un răspuns la factorii de stres din viața de zi cu zi, inclusiv stresul de mediu și stresul psihologic.
Răspunsul la stres este condus de sistemul nervos autonom, care se împarte în sistemul nervos simpatic și sistemul nervos parasimpatic. Sistemul nervos simpatic este responsabil pentru răspunsul organismului de tip "luptă sau fugi". Sistemul nervos simpatic răspunde la un eveniment stresant sau la un pericol perceput. Acesta declanșează mai multe modificări fiziologice, inclusiv creșterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale, a ritmului respirator, a tensiunii musculare și a glicemiei, printre altele.
Declanșarea răspunsului la stres este percepută mai întâi de amigdala, care este o parte a creierului responsabilă de procesarea emoțională. Amigdala percepe apoi potențiala amenințare și trimite un mesaj către hipotalamus. Hipotalamusul este partea din creier care comunică cu sistemul nervos. Hipotalamusul trimite apoi informații către glandele suprarenale, care eliberează hormonii epinefrină și noradrenalină. Glandele suprarenale se află deasupra rinichilor și sunt compuse din două părți: cortexul suprarenal și măduva suprarenală. Epinefrina este hormonul care provoacă modificări fiziologice în organism, cum ar fi creșterea ritmului cardiac, creșterea tensiunii arteriale și eliberarea de zahăr din sânge.
Glandele suprarenale eliberează, de asemenea, hormonul cortizol ca răspuns la stres. Atunci când nivelurile inițiale de epinefrină scad, începe un răspuns secundar la stres, numit axa HPA, care menține activ sistemul nervos simpatic. În acest sistem secundar, hipotalamusul eliberează hormonul eliberator de corticotropină (CRH), care declanșează glanda pituitară să elibereze un hormon numit hormon adrenocorticotropic (ACTH). În cele din urmă, ca răspuns la acestea, glanda suprarenală eliberează cortizol. Cortizolul este un hormon steroid care servește în răspunsul la stres pentru a menține organismul în această stare de stres. Cortizolul are și alte roluri vitale pentru organism, inclusiv reglarea metabolismului, a tensiunii arteriale, a zahărului din sânge și a ciclului de somn al organismului.
În mod normal, odată ce amenințarea percepută sau factorul de stres se diminuează, răspunsul la stres va dispărea, iar organismul va reveni la o funcționare normală. Acesta este un răspuns natural și sănătos la situațiile stresante care apar. În cazul unei persoane care se confruntă cu stresul cronic, răspunsul de luptă sau de fugă nu se diminuează, iar nivelul hormonilor de stres rămâne ridicat pentru perioade lungi de timp. Stresul cronic sau pe termen lung poate duce la niveluri ridicate de cortizol. Cortizolul ridicat poate afecta sistemele imunitar, digestiv și reproductiv.
Răspunsul la stres poate provoca simptome neplăcute, cum ar fi bătăile rapide ale inimii, dar odată ce stresul nu mai este prezent, hormonii de stres ar trebui să scadă, readucând organismul la o funcționare normală. Funcționarea normală a organismului va fi afectată atunci când răspunsul la stres rămâne activat pentru perioade lungi de timp. Stresul cronic are o mulțime de efecte adverse asupra organismului și poate declanșa alte probleme de sănătate. Stresul cronic pe termen lung poate duce la următoarele: Probleme digestive, migrene, tulburări de anxietate, tensiune musculară, insomnie, probleme de somn și îmbolnăvirea frecventă din cauza scăderii activității sistemului imunitar.
Stresul cronic este legat de alte afecțiuni, cum ar fi hipertensiunea, anxietatea și depresia, dependența, obezitatea etc. Stresul cronic poate avea ca rezultat mecanisme de adaptare nesănătoase, inclusiv sub sau supraalimentarea, consumul excesiv de alcool, fumatul etc.
O tehnică de reducere a stresului este practicarea meditației. Meditația ajută la relaxarea atât a minții, cât și a corpului. Meditația poate fi încorporată într-o rutină zilnică și poate ajuta pe cineva să se pregătească pentru ziua de azi, să adoarmă sau chiar să reflecteze asupra declanșatorilor și reacțiilor tipice de stres.
Exercițiile fizice regulate reprezintă, de asemenea, o formă eficientă de reducere a stresului. Toate formele de exerciții fizice, inclusiv cele de anduranță, de întărire, de intensitate mică și de intensitate mare, sunt benefice pentru reducerea stresului. Exercițiile fizice ajută, de asemenea, la menținerea sănătății fizice și pot ajuta la nivelul de energie și la calitatea somnului. Yoga este o formă de exercițiu care ajută la reducerea nivelului de stres. Yoga crește eliberarea de endorfine; ajută la îmbunătățirea sănătății fizice și ajută la relaxarea mentală.
Somnul este o parte vitală a sănătății fizice, precum și a sănătății mentale. Obținerea unui somn adecvat este util pentru ca organismul și mintea să facă față factorilor de stres din viață. Tehnicile de relaxare, cum ar fi relaxarea musculară progresivă, pot ajuta la adormirea și la crearea unei bune rutine de somn.
Jurnalismul este un instrument care permite unei persoane să reflecteze asupra declanșatorilor personali de stres. De asemenea, jurnalul poate ajuta o persoană să dezvolte strategii sănătoase și eficiente pentru a face față stresului. În cele din urmă, conectarea la sprijinul social este foarte importantă pentru a face față stresului. Înconjurarea de prieteni și familie care vă sprijină poate face o diferență enormă în capacitatea unei persoane de a face față stresului.
Corpul are un răspuns la stres pentru a pregăti mintea și corpul pentru potențiale amenințări sau pericole. Răspunsurile fiziologice, cum ar fi creșterea ritmului cardiac, creșterea ritmului de respirație și eliberarea de zahăr din sânge, au pregătit corpul și mintea să se pregătească fie pentru a fugi de pericol, fie pentru a lupta. Răspunsul la stres ne poate ajuta să facem față provocărilor din viața de zi cu zi, oferindu-ne un val de energie și niveluri sporite de conștientizare și concentrare.
Unele niveluri de stres sunt normale și chiar sănătoase. Atunci când stresul începe să provoace simptome fizice pe termen lung, cum ar fi migrene, probleme digestive, insomnie etc., acesta este un semn că nivelul de stres este prea ridicat.
Există multe motive pentru care oamenii pot avea reacții diferite la stres sau pot face față mai ușor sau mai greu la factorii de stres din viață. Nivelurile de stres și răspunsul la stres pot avea legături genetice. Evenimentele semnificative din viață pot avea, de asemenea, un impact asupra modului în care o persoană reacționează la stres, în special în copilărie. Stresul afectează fiecare persoană în mod diferit, iar reacția la stres a unei persoane poate fi, de asemenea, legată de mediul înconjurător, de suportul social și de mecanismele de adaptare.
Răspunsul integrat la stres (ISR) este un mecanism celular activat atunci când celulele sunt supuse unui stres acut, cum ar fi privarea de nutrienți sau infecția virală. Acesta ajustează producția de proteine pentru a ajuta celula să facă față stresului acut repetat și să restabilească homeostazia. ISR reduce sinteza generală a proteinelor, crescând în același timp producția de proteine specifice care ajută sistemul de răspuns la stres și recuperarea celulară.
Înțelegerea răspunsului la stres - Harvard Health
Stresul cronic vă pune sănătatea în pericol - Mayo Clinic
Efectele stresului asupra organismului
Stresul cronic > Fișe informative > Yale Medicine
Efectele stresului asupra organismului tău
Meditație: O modalitate simplă și rapidă de a reduce stresul.
Yoga pentru stres: Respirație, poziții și meditație pentru a calma anxietatea
Nivelul meu de stres este prea ridicat?
Efectele stresului asupra organismului
Cortizol: Ce este, funcție, simptome și niveluri
Stresul cronic îți pune sănătatea în pericol - Mayo Clinic
Conținutul acestui articol este furnizat doar în scop informativ și nu este menit să înlocuiască sfaturile, diagnosticul sau tratamentul medical profesionist. Se recomandă întotdeauna să vă consultați cu un furnizor de servicii medicale calificat înainte de a face orice schimbare legată de sănătate sau dacă aveți întrebări sau preocupări legate de sănătatea dumneavoastră. Anahana nu este răspunzătoare pentru orice erori, omisiuni sau consecințe care pot apărea în urma utilizării informațiilor furnizate.