Sistemul nervos este o rețea complexă de celule și țesuturi care transmite mesaje între creier și restul corpului. Sistemul nervos controlează toate activitățile corpului, de la respirație și ritmul cardiac la mișcare, gânduri și emoții.
Sistemul nervos cuprinde două părți principale: sistemul nervos central (SNC) și sistemul nervos periferic (SNP). SNC este format din creier și măduva spinării. SNP cuprinde toți nervii care se ramifică din măduva spinării către alte părți ale corpului.
Sistemul nervos periferic transmite mesaje între sistemul nervos central și alte părți ale corpului. SNP se împarte în sistem nervos somatic și autonom.
Sistemul nervos periferic este format din următoarele sisteme:
Sistemul nervos somatic (SNS) controlează funcțiile corporale voluntare, mișcarea musculară și simțurile. Exemplele includ mersul pe jos, atingerea și vederea.
Sistemul nervos autonom (SNA) controlează activitățile involuntare ale corpului, cum ar fi ritmul cardiac și digestia. SNA poate fi împărțit în sistem nervos simpatic și sistem nervos parasimpatic.
Sistemul nervos simpatic (SNS) este responsabil pentru răspunsul "luptă sau fugi". Acesta este sistemul de răspuns de urgență al organismului care ne pregătește să luptăm sau să fugim atunci când suntem în pericol. SNS crește ritmul cardiac, tensiunea arterială și respirația. De asemenea, deviază sângele de la sistemul digestiv la mușchi, astfel încât aceștia să poată fi folosiți pentru activitatea fizică.
Sistemul nervos parasimpatic (SNP) este responsabil pentru răspunsul "odihnă și digestie". Aceasta este starea normală, relaxată a organismului, în care ritmul cardiac și tensiunea arterială sunt scăzute, iar sistemul digestiv este activ. Sistemul nervos parasimpatic încetinește ritmul cardiac și crește fluxul sanguin către sistemul digestiv.
Există o a treia componentă a sistemului nervos autonom numită sistem nervos enteric (ENS). ENS acționează independent și controlează funcțiile digestive, dar este realizat de diviziunile simpatice și parasimpatice.
Creierul este centrul de control pentru toate activitățile corpului. Acesta primește informații de la simțuri și trimite semnale către restul corpului. Cerebrul, cerebelul și trunchiul cerebral sunt trei părți importante ale creierului.
Cerebrul este cea mai importantă parte a creierului și este responsabil pentru funcțiile noastre de nivel superior, cum ar fi gândirea, raționamentul și planificarea. Acesta este, de asemenea, responsabil pentru simțurile noastre, cum ar fi vederea, auzul și atingerea. Cerebrul este împărțit în două jumătăți, numite emisfere. Fiecare emisferă controlează partea opusă a corpului.
Cerebelul este situat sub cerebel, la baza craniului. Principala sa responsabilitate este coordonarea mișcărilor noastre, ajutându-ne să ne menținem echilibrul și să mergem și să stăm în picioare.
Trunchiul cerebral este partea din creier care leagă creierul și cerebelul de măduva spinării. Acesta controlează multe funcții automate, cum ar fi respirația, ritmul cardiac și tensiunea arterială.
Măduva spinării este un fascicul lung și subțire de fibre nervoase care pornește din trunchiul cerebral și coboară pe partea centrală a spatelui. Coloana vertebrală, sau coloana vertebrală, o înconjoară. Măduva spinării transmite mesaje între creier și restul corpului. De asemenea, controlează unele reflexe, cum ar fi reflexul de genunchi.
Celulele nervoase, sau neuronii, sunt unitățile de bază ale sistemului nervos. Ele sunt responsabile pentru primirea și transmiterea mesajelor. Fiecare neuron are un corp celular, care conține nucleul. Nucleul este înconjurat de o membrană numită membrană celulară. Corpul celular conține și alte organite, cum ar fi mitocondriile și lizozomii.
Axonii sunt fibre lungi și subțiri care se extind din corpul celular. Axonii transportă mesaje de la corpul celular la alți neuroni, mușchi sau glande. Acestea sunt de obicei acoperite de o substanță albă, grasă, numită mielină. Mielina ajută la protejarea axonului și crește viteza cu care circulă mesajele.
Dendritele sunt fibre scurte și subțiri care trimit mesaje care se extind de la corpul celular. Acestea primesc mesaje de la alți neuroni și le transmit corpului celular. Acestea sunt de obicei mai scurte și mai subțiri decât axonii.
O sinapsă este spațiul dintre axonul unui neuron și dendritele altuia. Mesajele sunt transmise prin sinapse de la un neuron la altul prin impulsuri electrice și neurotransmițători chimici.
Există trei tipuri de neuroni: motori, senzoriali și interneuroni. Unii neuroni îndeplinesc atât funcții motorii, cât și senzoriale.
Neuronii senzoriali sunt responsabili de transmiterea mesajelor de la simțuri la creier. Aceștia sunt cunoscuți și sub denumirea de neuroni aferenți. Mulți neuroni senzoriali includ receptorii de atingere, temperatură și durere.
Neuronii motori sunt responsabili de transmiterea mesajelor de la creier la mușchi. Aceștia sunt cunoscuți și sub denumirea de neuroni eferenți. Există neuronii motori somatici și autonomi.
Interneuronii sunt neuroni localizați în creier și în măduva spinării. Acestea sunt responsabile de transmiterea mesajelor între alți neuroni. Acestea sunt, de asemenea, implicate în reflexe prin transmiterea informațiilor direct de la neuronii senzoriali la cei motori, ocolind creierul.
Utilizarea aței nervoase, numită și modulare neurodinamică, este o modalitate de tratare a neuropatiei prin eliberarea tensiunii de pe nervii afectați. Axa nervoasă și articulațiile înconjurătoare sunt întinse și trase, în esență desprinzând nervul de țesutul moale din jur.
Neuropatia din jurul femurului și pelvisului apare adesea în cazul hemofiliei din cauza acumulării de sânge, care pune presiune pe nervul femural. Un studiu efectuat pe băieți adolescenți cu hemofilie a constatat că 12 săptămâni de utilizare a aței nervoase au îmbunătățit semnificativ semnalizarea nervului femural și au redus durerea, comparativ cu terapia fizică convențională.
Un alt studiu a constatat că patru săptămâni de utilizare a aței nervoase au redus semnificativ spasticitatea musculară (rigiditate anormală) la nivelul încheieturii mâinii și degetelor și au îmbunătățit funcția membrelor superioare la pacienții tetraplegici în urma unei leziuni traumatice a măduvei spinării.
Neuropatia periferică este un efect secundar frecvent al chimioterapiei. Rezultatele yoga pentru reducerea neuropatiei induse de chimioterapie au fost studiate la supraviețuitoarele cancerului mamar, ovarian și endometrial. Studiul a constatat că practicarea a 60 de minute de yoga zilnic, timp de opt săptămâni, a redus semnificativ durerea neuropatică în comparație cu grupul de control fără yoga.
De asemenea, acupunctura poate reduce semnificativ simptomele senzoriale și durerea și poate îmbunătăți calitatea vieții pacienților cu neuropatie indusă de chimioterapie.
Boala Alzheimer este o afecțiune degenerativă care afectează creierul. Cea mai frecventă cauză a demenței este declinul funcției cognitive. Simptomele bolii Alzheimer includ pierderi de memorie, confuzie și dificultăți de limbaj și de motricitate. Boala progresează lent și poate duce în cele din urmă la deces. Nu există leac pentru boala Alzheimer, dar există tratamente disponibile pentru a ajuta la gestionarea simptomelor.
Boala Parkinson este o afecțiune degenerativă care afectează creierul. Este a doua cea mai frecventă cauză de demență. Simptomele bolii Parkinson includ tremurături, rigiditate, mișcări lente și dificultăți de echilibru. Boala progresează lent și poate duce în cele din urmă la deces. Nu există leac pentru Parkinson, dar există tratamente disponibile pentru a ajuta la gestionarea simptomelor.
Scleroza multiplă este o afecțiune degenerativă care afectează creierul și măduva spinării. Se caracterizează prin leziuni ale tecii de mielină, numite leziuni. Teaca de mielină este o substanță grasă care înconjoară și protejează fibrele nervoase. Atunci când teaca de mielină este deteriorată, impulsurile nervoase sunt întrerupte și pot apărea simptome. Simptomele sclerozei multiple includ oboseală, slăbiciune, spasme musculare și dificultăți de echilibru. Boala poate fi ușoară sau severă și nu există tratament pentru scleroza multiplă. Cu toate acestea, sunt disponibile tratamente pentru a ajuta la gestionarea simptomelor.
Paralizia cerebrală este o afecțiune care afectează mișcarea și tonusul muscular. Aceasta este cauzată de leziuni ale creierului, de obicei înainte sau în timpul nașterii. Simptomele paraliziei cerebrale pot include spasme musculare, slăbiciune și dificultăți de coordonare și echilibru. Severitatea simptomelor poate varia de la o persoană la alta. Paralizia cerebrală nu are leac, dar există tratamente pentru a ajuta la gestionarea simptomelor.
Sistemul nervos este o rețea complexă de nervi și celule care transmit mesaje între creier și restul corpului. Acesta este responsabil pentru gândurile, emoțiile, mișcările și senzațiile noastre. Sistemul nervos poate fi afectat de leziuni, boli sau expunerea la anumite toxine. Deteriorarea nervilor poate duce la amorțeală, furnicături și durere. Multe tulburări diferite pot afecta sistemul nervos.
Anatomia sistemului nervos central - StatPearls - NCBI Bookshelf
Neuroanatomie, Sistemul nervos somatic
Anatomie, Sistemul nervos autonom
Neuroanatomie, Sistemul nervos central (SNC) - StatPearls - NCBI Bookshelf
neuroanatomie, Cortexul cerebral - StatPearls - NCBI Bookshelf
Fiziologie, nervi - StatPearls - NCBI Bookshelf
Conținutul acestui articol este furnizat doar în scop informativ și nu este destinat să înlocuiască sfatul, diagnosticul sau tratamentul medical profesional. Este întotdeauna recomandat să consultați un furnizor calificat de asistență medicală înainte de a face orice modificări legate de sănătate sau dacă aveți întrebări sau preocupări cu privire la sănătatea dumneavoastră. Anahana nu este responsabilă pentru eventualele erori, omisiuni sau consecințe care pot rezulta din utilizarea informațiilor furnizate.