Potrivit American Migraine Foundation, migrena este a șaptea cea mai invalidantă afecțiune dintre toate bolile. Se estimează că 10% dintre persoanele din întreaga lume suferă de migrene.
Migrena este una dintre numeroasele afecțiuni ale durerii de cap care poate provoca o durere pulsatilă severă sau o senzație de pulsație pe una sau ambele părți ale capului. Societatea Internațională pentru Cefalee definește migrena în funcție de numărul de crize și de frecvența durerii (cel puțin cinci crize de migrenă care durează între 4 și 72 de ore atunci când nu sunt tratate).
Simptomele comune asociate migrenelor includ vărsături, greață și sensibilitate crescută la lumină și sunet. Alte simptome includ dificultăți de vorbire, aură, pofte alimentare sau lipsa poftei de mâncare. Persoanele care suferă de migrene cu aure pot avea aure care se prezintă ca lumini intermitente înainte sau după migrenă. Migrena cu aură este cunoscută și sub denumirea de migrenă clasică, când există semne de avertizare înainte de apariția migrenei.
Cea mai frecventă migrenă este migrena fără aură. Unele persoane suferă de migrenă și la nivelul gâtului, unde poate fi confundată cu un spasm muscular sau artritic, sau la nivelul feței, unde poate fi confundată cu o durere de cap sinusală. Migrenele pot fi, de asemenea, combinate cu simptome asemănătoare sinusurilor, inclusiv presiune facială, ochi înlăcrimați și congestie nazală. La unii pacienți, migrena poate fi severă și de lungă durată, afectând activitățile zilnice.
Factorii de risc comuni ai migrenei includ vârsta, sexul și istoricul medical. Deși migrena poate apărea în orice moment al vieții, ea afectează cel mai adesea persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani. Durerile de cap pot atinge apogeul în jurul vârstei de 30 de ani, iar severitatea lor scade pe măsură ce persoana îmbătrânește. Sexul joacă, de asemenea, un rol, femeile fiind de trei ori mai predispuse la migrene decât bărbații. Genele contribuie la prevalența migrenei; o persoană este mult mai predispusă la migrene dacă unul sau ambii părinți suferă de migrenă.
Deși cauzele exacte ale apariției migrenelor sunt necunoscute, factorii de mediu, stilul de viață și factorii genetici ar putea juca un rol. Se crede că migrena se datorează unei activități anormale a creierului care afectează temporar substanțele chimice, semnalele nervoase și vasele de sânge din creier. Cercetările sugerează că celulele nervoase hiperactive trimit semnale către nervul trigemen, care determină organismul să elibereze peptide legate de gena calcitoninei (C.G.R.P.) și serotonină. C.G.R.P. provoacă umflarea vaselor de sânge din creier, ceea ce duce la inflamarea și durerea migrenei. Durerea de cap de pe o parte a capului se poate muta pe cealaltă parte a capului și poate afecta întregul cap.
O migrenă episodică înseamnă o migrenă mai mică de cincisprezece zile în fiecare lună. O migrenă care apare timp de trei sau mai multe luni consecutive sau mai mult de cincisprezece zile pe lună este cronică. Migrenele episodice pot evolua în migrene cronice din cauza unor factori declanșatori precum consumul excesiv de cofeină sau utilizarea excesivă de medicamente, inclusiv N.S.A.I.D.S., opioide și barbiturice. Durerea se agravează atunci când persoanele sunt sensibile la lumină și sunet. Simptomele migrenei cronice includ vedere dublă, dificultăți de vorbire, pierderea echilibrului și vertij.
Modul în care o migrenă se manifestă la o persoană depinde de tipul de migrenă pe care îl experimentează. De exemplu, migrenele vestibulare sunt frecvente la persoanele cu istoric medical de rău de mișcare. Simptomele comune ale migrenei vestibulare includ greață și vărsături cu sau fără dureri de cap.
Un tip comun de migrenă care afectează copiii este migrena abdominală, care provoacă greață și vărsături. Migrena abdominală se caracterizează prin dureri de stomac și pierderea apetitului la copii. Aceasta poate evolua în timp într-o migrenă clasică. Migrena retiniană este un alt tip de migrenă care apare din cauza constricției vaselor de sânge din ochi, care determină scăderea fluxului sanguin către ochi. O migrenă oculară sau retiniană implică crize repetate de orbire temporară sau parțială sau de diminuare a vederii la un ochi.
Atacurile de migrenă implică mai mult decât intervalul de timp în care cineva are o durere de cap. Pentru majoritatea persoanelor, atacurile au loc în trei faze. Aproximativ 60% dintre persoane prezintă simptomele din faza prodromului la începutul unui atac de migrenă. Aceste semne subtile includ modificări ale dispoziției, lipsa poftei de mâncare, pofte alimentare, constipație, diaree, urinare crescută și căscat frecvent. Cu toate acestea, unele persoane nu recunosc aceste semne ca indicatori ai unui atac de migrenă.
O treime dintre persoanele afectate de migrenă pot experimenta o aură înainte sau în timpul unui atac de migrenă. Aura se referă la tulburări vizuale reversibile și temporare și la simptome neurologice care provin din sistemul nervos central. Simptomele încep de obicei treptat, pe o perioadă de 5-20 de minute, și durează mai puțin de o oră. O migrenă cu aură se poate prezenta sub formă de flash-uri de lumină, puncte negre, linii ondulate, halucinații sau vedere în tunel. Unele persoane pot experimenta o pierdere completă a vederii, amorțeală sau o senzație de furnicături pe o parte a corpului.
Migrenele fără aură sunt cel mai frecvent tip de migrenă, care apare fără niciun semn de avertizare. Un alt tip este aura migrenoasă fără dureri de cap, cunoscută și sub numele de migrenă silențioasă, în care aura și simptomele migrenei apar fără migrene. Migrena tăcută, cunoscută și sub numele de migrenă acefalgică, poate produce simptome debilitante cu tulburări de vedere, pierderea vederii, modificări ale percepției culorilor și sensibilitate la lumină, sunet și miros.
În timpul etapei de atac, migrenele încep ca o durere surdă și se transformă într-o durere pulsatilă sau pulsatilă, care apare pe o parte a capului. Aproximativ 80% dintre persoane prezintă greață și vărsături împreună cu migrene. Persoanele pot fi, de asemenea, palide, umede sau amețite. Majoritatea migrenelor durează aproximativ patru ore, dar migrenele severe pot dura mai mult de trei zile.
În timpul fazei durerii de cap, durerea se poate deplasa de pe o parte pe alta a capului, putând afecta și partea din față a capului. De asemenea, se poate simți ca și cum ar afecta întregul cap al unei persoane. Simptomele care sunt tipice în această fază includ sensibilitate la lumină și zgomote, greață și vărsături.
În cele din urmă, după ce persoanele suferă de migrene, stadiul postdrome poate dura până la o zi cu simptome precum oboseală, dureri corporale, dureri musculare/slăbiciune, amețeli, probleme de concentrare și sensibilitate la lumină și sunet.
Potrivit American Migraine Foundation, există unele diferențe esențiale în modul în care copiii suferă de migrene. Unele diferențe includ atacuri de migrenă mai puțin frecvente și o durere bilaterală mai mare în comparație cu atacurile de migrenă unilaterale, de durată mai scurtă. Durerea bilaterală apare de-a lungul frunții, spre deosebire de durerea unilaterală de pe o parte a capului.
Elementele endogene sau exogene care cresc probabilitatea unui atac de migrenă într-un timp scurt sunt cunoscute sub denumirea de factori declanșatori ai migrenei. Unii factori declanșatori includ stresul și alimentele și băuturile, cum ar fi aditivii alimentari, brânza maturată, alcoolul și glutamatul monosodic. Schimbările hormonale sunt, de asemenea, factori declanșatori comuni ai migrenei la femei. Multe femei observă că atacurile de migrenă apar din cauza fluctuațiilor nivelului de estrogen în timpul sarcinii sau al ciclurilor menopauzei sau menstruale. O migrenă care apare cu trei zile după ciclul menstrual sau cu două zile înainte de începerea perioadei menstruale se numește migrenă menstruală.
Simptomele pot include migrene fără aură, durere pulsatilă pe o parte a capului, greață, vărsături și sensibilitate crescută la lumină. Migrena menstruală rezultă dintr-o scădere a nivelului de estrogen și poate fi declanșată de stres, cofeină sau omiterea meselor. Medicamentele hormonale și contraceptive, cum ar fi anticoncepționalele, pot, de asemenea, să agraveze migrenele.
Alți factori declanșatori ai migrenei includ sărirea peste mese, consumul de cofeină, deshidratarea și schimbările bruște ale vremii sau ale stimulilor senzoriali. Unele schimbări meteorologice asociate cu migrenele includ umiditate ridicată, căldură excesivă, furtuni, schimbări ale presiunii barometrice și furtuni.
În timp ce schimbările meteorologice nu pot fi controlate, persoanele trebuie să facă ceea ce este favorabil pentru migrena lor. În plus, mirosurile puternice precum fumul, parfumul și diluanții de vopsea declanșează migrene la unele persoane. Identificarea și înțelegerea factorilor declanșatori ai unei persoane este esențială pentru prevenirea migrenelor.
Nu toți factorii declanșatori comuni sunt prezenți la toate persoanele, iar persoanele cu migrene experimentează factorii declanșatori în mod diferit. Urmărirea declanșatorilor poate fi mai complexă și trebuie analizată cu atenție. Este important ca persoanele afectate de migrenă să își identifice și să își înțeleagă factorii declanșatori.
Tratamentul obișnuit al migrenei este medicația preventivă menită să reducă severitatea și frecvența atacurilor de migrenă. Medicii folosesc diferite tipuri de medicamente pentru a preveni migrenele. Tratamentul preventiv include medicamente pentru tensiunea arterială dezvoltate inițial pentru hipertensiunea arterială. Aceste medicamente preventive includ blocante ale receptorilor de angiotensină, beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu, antidepresive, cum ar fi antidepresivele triciclice, medicamentele serotonin-norepinefrină și antiseizice și acizii valproici.
Furnizorii de servicii medicale recomandă ca persoanele care se confruntă cu migrene să ia unul sau mai multe medicamente preventive timp de 2-3 luni pentru a evalua eficacitatea, cu excepția cazului în care prezintă efecte adverse. Medicamentele preventive sau abortive se concentrează pe ameliorarea durerii de cap și pe împiedicarea ca durerea să devină severă.
Medicamentele mai recente și mai scumpe pentru migrene includ anticorpi pentru peptida legată de gena calcitoninei sau receptorii și antagoniștii acesteia. Inhibitorii C.G.R.P. blochează o peptidă legată de genă care crește în timpul unui atac de migrenă, ceea ce poate ajuta la prevenirea migrenelor. Tratamentul preventiv pentru migrenele cronice include topiramat și toxina botulinică de tip A. Alte dispozitive medicale care ar putea ajuta la tratarea migrenelor includ stimularea neinvazivă a nervului vag, stimulatorul extern al nervului trigemen și stimularea magnetică transcraniană.
Gestionarea migrenelor frecvente poate implica tratamente fizice precum masajul, acupresura, acupunctura, chiropractica și terapia craniosacrală, care ajută la ameliorarea simptomelor durerii de cap. Cu toate acestea, este esențial să consultați medicul înainte de a încerca tratamente alternative. Pentru a determina tratamentul de alegere, este esențial ca o persoană să își descrie simptomele cefaleei, inclusiv severitatea și frecvența simptomelor.
Pentru femeile ale căror simptome de migrenă par a fi asociate cu ciclul menstrual și care se confruntă cu migrenă legată de menstruație, terapia hormonală poate ajuta cu alte simptome.
Persoanele care iau medicamente pentru durere prea des pot suferi o durere de cap severă cauzată de abuzul de medicamente. Riscul unei dureri de cap cauzate de abuzul de medicamente este cel mai ridicat dacă o persoană ia o combinație de cafeină, paracetamol și aspirină. Administrarea de ibuprofen sau aspirină pentru mai mult de 14 zile și de triptani pentru mai mult de nouă zile pe lună poate declanșa, de asemenea, dureri de cap cauzate de suprasolicitarea medicamentelor. Durerile de cap cauzate de utilizarea excesivă a medicamentelor apar atunci când medicamentul nu mai este eficient în ameliorarea durerii migrenoase și provoacă dureri de cap. Ciclul continuă pe măsură ce se utilizează mai multe medicamente.
Unele medicamente pentru migrenă pot îngusta, de asemenea, vasele de sânge; prin urmare, persoanele cu risc de boli de inimă sau atac de cord trebuie să consulte un profesionist din domeniul sănătății înainte de utilizare. Alternativ, femeile însărcinate și pacienții cu alte afecțiuni comorbide trebuie să consulte furnizorul de asistență medicală înainte de a utiliza și de a evalua efectele adverse.
Lipsa de somn sau somnul neregulat pot declanșa migrene sau crize de migrenă. Potrivit Fundației Americane pentru Migrene, persoanele cu migrene sunt de până la 8 ori mai predispuse să aibă probleme de somn decât ceilalți. Printre modalitățile de îmbunătățire a igienei somnului se numără respectarea unei rutine de somn standard și regulate, păstrarea camerei răcoroase și întunecate, evitarea utilizării dispozitivelor electronice în dormitor și aplicarea tehnicilor de relaxare înainte de culcare.
Mâncatul regulat și sănătos poate face o mare diferență, în special pentru persoanele care suferă de declanșarea foamei. Alimentele bogate în proteine și sărace în carbohidrați sunt, în general, preferabile pentru persoanele care suferă de migrene, pentru a evita fluctuațiile glicemiei. Provocarea majoră este de a evalua dacă anumite alimente declanșează migrene sau dureri de cap, deoarece acest lucru poate varia considerabil de la o persoană la alta.
Prin urmare, este esențial să se recunoască dieta sau alimentele care declanșează durerea de cap. Cu toate acestea, unele strategii comune care pot fi adoptate includ luarea meselor de cel puțin trei ori pe zi, oprirea sau limitarea consumului de cofeină și hidratarea prin consumul a 7-8 pahare de apă pe zi.
Exercițiile fizice moderate și regulate pot fi eficiente în prevenirea migrenelor. Trebuie să fiți atenți, deoarece exercițiile fizice intense și activitatea fizică pot agrava un atac. Unele beneficii ale exercițiilor fizice includ îmbunătățirea stării generale de sănătate și un somn mai bun. Exercițiile recomandate pentru persoanele cu migrenă includ exerciții aerobice regulate timp de cel puțin 30 de minute de 3 ori pe săptămână și aproximativ 30 de minute de exerciții cardio de câteva ori pe săptămână.
Alegeți un exercițiu și o activitate la alegere; începeți prin a stabili încet obiective pentru durata și frecvența exercițiilor și creșteți treptat frecvența și durata exercițiilor. Acest proces treptat ajută o persoană să se abțină de la exercițiile fizice extenuante care pot declanșa migrene.
Ținerea unui jurnal al durerilor de cap/migrenei este un instrument util pentru gestionarea factorilor declanșatori, a diagnosticului, a eficacității medicamentelor și a eficienței tratamentului actual, permițând unei persoane să înțeleagă mai bine tulburarea. De exemplu, o persoană poate utiliza mai multe aplicații în afară de un jurnal pentru a-și urmări migrena/durerea de cap.
Printre avantajele unui jurnal se numără ajutarea medicului să diagnosticheze migrena, prezentarea modelului de atac, ajutarea persoanelor să recunoască semnele de avertizare și factorii declanșatori și evaluarea medicației acute sau preventive. Țineți întotdeauna jurnalul simplu și înregistrați informațiile de bază, care ar putea fi benefice pentru gestionarea și prevenirea migrenelor.
Stresul poate intensifica simptomele migrenei. Prin urmare, gestionarea stresului trebuie să fie esențială pentru planurile naturale de prevenire și control al migrenei. Stabiliți o rutină zilnică care să includă momente de relaxare. Perioadele de relaxare ar trebui să constea în strategii de relaxare. Unele dintre acestea includ respirația lentă și profundă, sunetele și lumina relaxante sau concentrarea asupra unei imagini sau scene liniștitoare.
Alte strategii recomandate pentru a ajuta la gestionarea stresului includ terapia cognitiv-comportamentală, biofeedback, tehnici de respirație, recunoștință, meditație ghidată și mindfulness și mantre pozitive.
La unele persoane, migrenele sunt un factor de risc pentru accident vascular cerebral. Persoanele cu un risc mai mare de accident vascular cerebral includ persoanele care fumează, femeile care au migrene cu aură sau iau pilule contraceptive și persoanele care consumă alimente nesănătoase care duc la hipertensiune arterială sau colesterol.
Sunați la 911 sau mergeți la un departament de urgență atunci când o persoană experimentează cea mai gravă durere de cap din viața sa, simptome neurologice care nu au mai apărut înainte, cum ar fi probleme de echilibru, de vedere sau de vorbire, senzații de furnicături, paralizie, slăbiciune, convulsii, sau dacă durerea de cap apare după un traumatism cranian sau apare brusc. Pentru a afla mai multe despre migrenă, consultați resursele de la Fundația națională a durerilor de cap, Societatea americană a durerilor de cap și Fundația de cercetare a migrenei.
Ce este migrena? | Cefalee | JAMA
https://www.ingentaconnect.com/content/wk/wco/2022/00000035/00000003/art00016
Migrenă: Simptome, cauze, diagnostic, tratament și prevenire
Migrena - Simptome și cauze - Mayo Clinic
Migrenă: Simptome, cauze, tratament, factori declanșatori și multe altele
Conținutul acestui articol este furnizat doar în scop informativ și nu este destinat să înlocuiască sfatul, diagnosticul sau tratamentul medical profesional. Este întotdeauna recomandat să consultați un furnizor calificat de asistență medicală înainte de a face orice schimbări legate de sănătate sau dacă aveți întrebări sau preocupări cu privire la sănătatea dumneavoastră. Anahana nu este responsabilă pentru eventualele erori, omisiuni sau consecințe care pot rezulta din utilizarea informațiilor furnizate.