Stresul la locul de muncă

Stresul la locul de muncă este un eveniment comun pentru majoritatea angajaților, indiferent de domeniul de activitate. Acest stres poate proveni din natura muncii în sine sau din lucruri precum nesiguranța locului de muncă. Învățarea de a gestiona și de a folosi acest stres pentru a prospera este crucială pentru bunăstarea

Ce este stresul la locul de muncă?

Stresul la locul de muncă afectează persoanele de la toate nivelurile organizaționale, de la directorii generali și directorii executivi la manageri și toți membrii echipei.

Acest tip de stres poate fi cauzat de diverși factori, printre care se numără orele lungi de lucru, volumul excesiv de muncă, termenele limită nerealiste și cerințele conflictuale de la locul de muncă.

Indiferent de poziția pe care o ocupă în cadrul companiei, stresul de la locul de muncă poate avea un impact semnificativ asupra bunăstării mentale și emoționale a unei persoane. Acesta creează provocări în sfera profesională și se răsfrânge asupra vieții personale, afectând sănătatea fizică, stabilitatea emoțională, relațiile sociale și dezvoltarea generală a carierei.

Înțelegerea și gestionarea stresului la locul de muncă este crucială pentru toată lumea, deoarece joacă un rol esențial în menținerea unui echilibru sănătos între viața profesională și cea privată și în asigurarea dezvoltării personale și profesionale.

Cauzele stresului la locul de muncă

Factorii de stres la locul de muncă pot proveni din diverși factori, creând un mediu dificil pentru angajați.

Sarcina excesivă de muncă

O cauză importantă este volumul excesiv de muncă. Atunci când angajații se confruntă în mod constant cu un volum mare de sarcini și termene limită strânse, acest lucru poate duce la un sentiment de copleșire și presiune și la incapacitatea de a gestiona eficient stresul.

Această cerere de productivitate poate contribui la stres, deoarece indivizii se străduiesc să îndeplinească sau să depășească așteptările.

Lipsa de autonomie

O altă cauză frecventă a stresului la locul de muncă este lipsa de control sau de autonomie. Angajații care se simt microgestionați sau care au puțină influență asupra proceselor lor de lucru pot avea niveluri de stres sporite.

Sentimentul de autonomie este esențial pentru a promova un mediu de lucru sănătos și pentru a le permite indivizilor să ia decizii care au un impact asupra sarcinilor și responsabilităților lor.

Relații

Relațiile interpersonale slabe la locul de muncă pot fi, de asemenea, o sursă de stres. Conflictele cu colegii, lipsa de muncă în echipă sau un management care nu oferă sprijin pot crea o atmosferă tensionată.

Nevoia de interacțiuni sociale pozitive la locul de muncă este vitală, iar atunci când acest element lipsește, poate contribui semnificativ la stres.

Incertitudinea locului de muncă

Schimbările organizaționale și siguranța la locul de muncă pot fi factori de stres suplimentari. Restructurarea, concedierile și comunicarea deficitară cu privire la direcția companiei pot duce la instabilitate și anxietate în rândul angajaților.

Comunicarea clară și transparența în timpul schimbării sunt esențiale pentru gestionarea și reducerea stresului.

Lipsa de echilibru între viața profesională și cea privată

Lipsa unui echilibru între viața profesională și cea privată este o altă cauză importantă a stresului legat de muncă. Atunci când granițele dintre viața profesională și cea personală devin neclare, angajații pot avea dificultăți în a se deconecta de la muncă, ceea ce duce la epuizare.

Angajatorii joacă un rol crucial în promovarea unui echilibru sănătos între viața profesională și cea privată prin respectarea timpului pe care angajații îl petrec în afara orelor de lucru.

Lipsa de împlinire la locul de muncă sau de satisfacție la locul de muncă

Cercetările sugerează că faptul de a găsi un sens sau de a ne simți apreciați în ceea ce facem poate avea un impact semnificativ asupra bunăstării noastre și a satisfacției profesionale. Atunci când indivizii nu se pot conecta cu scopul sau contribuția muncii lor sau când nu au provocările și oportunitățile de creștere pe care le caută, acest lucru poate duce la stres cronic, epuizare și lipsă de satisfacție la locul de muncă.

Deși privilegiul de a face o muncă care se aliniază perfect cu pasiunile noastre nu este întotdeauna posibil, recunoașterea și valorizarea contribuției fiecărei persoane în orice rol poate spori semnificativ sentimentul de împlinire, reducând în același timp riscul de epuizare.

Lipsa de resurse

Resursele și sprijinul inadecvate pot contribui, de asemenea, la stres. Atunci când angajații au nevoie de instrumente, formare sau sprijin pentru a-și îndeplini eficient sarcinile, pot apărea frustrări și stres.

Pentru a preveni acest tip de stres, este esențial să se ofere colegilor resursele necesare și să se promoveze un mediu de lucru favorabil.

Abordarea acestor cauze necesită o abordare holistică care să implice angajatorii și angajații în crearea unui loc de muncă care să promoveze un echilibru sănătos, o comunicare clară și relații de susținere.

Organizațiile pot cultiva un mediu de lucru pozitiv și productiv prin identificarea și atenuarea acestor factori de stres în comportamentul organizațional.

Stresul pozitiv vs. stresul negativ legat de muncă

Stresul la locul de muncă există în două forme: stresul pozitiv, care sporește productivitatea, și stresul negativ, care duce la probleme cronice.

Stresul pozitiv, deseori determinat de hormonul de stres cortizol, poate motiva persoanele cu aptitudini și talente deosebite să depășească provocările și să atingă succesul.

Acest stres tranzitoriu poate stimula sănătatea emoțională și productivitatea atunci când este gestionat corect.

Dimpotrivă, stresul cronic la locul de muncă poate avea efecte dăunătoare. Expunerea prelungită la niveluri ridicate de stres poate duce la probleme grave de sănătate, inclusiv:

• tulburări de somn
• insomnie
• sănătate mintală precară
• și întreruperi în viața personală

Acest stres excesiv este caracterizat de un sentiment persistent și copleșitor de presiune, contribuind la epuizare și la tulburări emoționale pe termen lung.

Cheia este echilibrarea acestor tipuri de stres. În timp ce stresul pozitiv poate fi un catalizator pentru realizări, povara persistentă a stresului cronic trebuie abordată.

Angajatorii și angajații trebuie să colaboreze pentru a identifica factorii de stres și pentru a pune în aplicare strategii de atenuare a impactului negativ al stresului la locul de muncă.

Astfel, pot promova un mediu de lucru mai sănătos și mai productiv, care să respecte linia fină dintre stresul benefic și cel dăunător.

Impactul stresului negativ legat de muncă

Oboseala de decizie

Oboseala decizională este un fenomen care afectează atât angajatorii, cât și angajații, care provine din cererea neîncetată de a lua zilnic numeroase decizii, indiferent de amploarea acestora.

Pentru angajatori, acest lucru implică adesea gestionarea întrebărilor și luarea unor decizii care au impact asupra angajaților, investitorilor, clienților și asupra direcției generale a afacerii.

În mod similar, angajații se confruntă cu decizii legate de sarcinile lor de lucru, de dinamica echipei și de echilibrul dintre viața personală și cea profesională.

Chiar dacă individual sunt mici, aceste decizii pot avea un efect cumulativ semnificativ, în special în mediile stresante și solicitante.

În timp, acest proces decizional constant poate duce la oboseală decizională, care se manifestă prin diverse rezultate negative care afectează domeniul personal și profesional. Printre acestea se numără:

• Deteriorarea calității procesului decizional
• Obiceiuri alimentare și de cheltuieli impulsive sau iraționale
• Sentimente crescute de furie, ostilitate și iritabilitate
• Concentrare și concentrare redusă
• Simptomele depresiei
• Oboseală generală a corpului și disconfort fizic
• Sistem imunitar slăbit, ceea ce duce la o mai mare susceptibilitate la boli

Scăderea performanței globale

O consecință notabilă a stresului perceput este potențialul declin al performanței generale la locul de muncă.

Atunci când stresul devine un partener constant la locul de muncă, acesta poate afecta concentrarea, capacitatea de luare a deciziilor și creativitatea. Angajații pot avea nevoie de ajutor pentru a rămâne concentrați asupra sarcinilor, ceea ce duce la scăderea productivității.

În plus, presiunea persistentă poate contribui la sentimente de epuizare și epuizare, afectând în cele din urmă satisfacția profesională și moralul.

Angajatorii și angajații trebuie să recunoască importanța abordării și gestionării stresului legat de muncă pentru a menține un mediu de lucru sănătos și productiv.

Sănătate fizică

Răspunsul organismului la stresul cronic poate duce la diverse probleme de sănătate, cum ar fi durerile de cap, tensiunea musculară și tulburările de somn. În timp, creșterea cortizolului, hormonul stresului, poate contribui la afecțiuni mai grave, cum ar fi problemele cardiovasculare și slăbirea funcției imunitare.

Cerințele și presiunile de la locul de muncă pot duce la mecanisme de adaptare nesănătoase, cum ar fi obiceiurile alimentare proaste, lipsa de exerciții fizice și dependența crescută de substanțe precum cofeina sau nicotina.

Recunoașterea legăturii dintre stresul de la locul de muncă și problemele de sănătate fizică și mintală este crucială, deoarece abordarea acestor probleme este benefică pentru bunăstarea individului și contribuie la o forță de muncă mai rezistentă și mai sănătoasă.

Combaterea stresului legat de muncă

Combaterea stresului la locul de muncă este esențială pentru menținerea unui mediu de lucru sănătos și productiv. Angajatorii și angajații pot lua mai multe măsuri proactive și strategii de prevenire pentru a aborda și a atenua stresul:

1. Promovarea echilibrului între viața profesională și cea privată: Încurajați angajații să mențină un echilibru sănătos între viața profesională și cea personală. Stabiliți limite clare, cum ar fi evitarea e-mailurilor după orele de program sau stabilirea unor așteptări realiste privind volumul de muncă.
2. Comunicare deschisă: Promovați o cultură la locul de muncă care să valorizeze comunicarea deschisă. Încurajați angajații să își exprime preocupările, să împărtășească feedback-ul și să discute despre provocările legate de muncă. Acest lucru poate crea o atmosferă de susținere și poate ajuta la identificarea timpurie a factorilor de stres. Mai mult, atunci când liderii își recunosc deschis provocările, se creează un spațiu în care conversațiile despre sănătatea mintală sunt normalizate. Angajații se pot simți mai confortabil să își împărtășească provocările fără teama de stigmatizare, contribuind la un mediu de lucru mai sănătos și mai suportiv, reducând stresul la locul de muncă.
3. Furnizarea de resurse: Asigurați-vă că angajații dispun de resursele necesare pentru a-și îndeplini eficient sarcinile. Aceasta include formare, echipamente și sprijin adecvat. Sentimentul de a se simți echipat pentru sarcinile pe care le are de îndeplinit poate reduce nivelul de stres.
4. Programe flexibile: Luați în considerare posibilitatea de a oferi programe de lucru flexibile sau opțiuni de lucru la distanță. Acest lucru le poate permite angajaților să își gestioneze mai bine timpul și responsabilitățile, reducând presiunea asociată cu structurile de lucru rigide.
5. Formare în domeniul gestionării stresului: Organizați ateliere de lucru sau sesiuni de formare privind tehnicile de gestionare a stresului. Acestea pot include practici de conștientizare, strategii de gestionare a timpului și metode pentru a face față presiunii. Dotați angajații cu instrumente pentru a gestiona stresul în mod sănătos.
6. Încurajați pauzele: Promovați pauzele regulate pe parcursul zilei de lucru. Pauzele scurte pot ajuta la împrospătarea minții și la prevenirea epuizării. Încurajați angajații să se îndepărteze de birouri, să se plimbe sau să se angajeze în activități care îi ajută să se relaxeze.
7. Recunoaștere și apreciere: Recunoașteți și apreciați eforturile angajaților. Recunoașterea contribuțiilor acestora ridică moralul și ajută la crearea unui mediu de lucru pozitiv, reducând stresul asociat cu nesiguranța locului de muncă sau lipsa de apreciere.
8. Programe de sănătate și wellness: Implementați programe de bunăstare axate pe sănătatea fizică și mentală. Acestea pot include accesul la sala de sport, cursuri de yoga, servicii de consiliere sau inițiative care promovează obiceiurile alimentare sănătoase.
9. Așteptări clare: Definiți în mod clar rolurile și așteptările de la locul de muncă. Ambiguitatea cu privire la responsabilități poate contribui la stres. Asigurați-vă că angajații își înțeleg rolurile, obiectivele și așteptările de performanță.
10. Programe de asistență pentru angajați (EAP): Oferiți programe de asistență pentru angajați care oferă servicii confidențiale de consiliere și sprijin. Un program de asistență pentru angajați poate fi valoros pentru a face față stresorilor personali sau legați de locul de muncă.

Organizațiile pot crea o cultură a locului de muncă mai rezistentă și mai pozitivă prin abordarea stresului la locul de muncă, în beneficiul bunăstării angajaților și al succesului general al afacerii.

La pachet

Din ce în ce mai mulți lucrători, fie că sunt la distanță, la birou sau într-un mediu de lucru hibrid, se simt stresați la locul de muncă, ceea ce îi afectează în mod negativ. Lucrurile devin copleșitoare, iar gestionarea stresului în aceste momente poate fi dificilă.

Atât angajații, cât și managerii trebuie să învețe cum să facă față stresului la locul de muncă și să facă acest lucru pentru bunăstarea generală. Prea mult stres la locul de muncă poate dăuna atât sănătății fizice, cât și celei psihice, așa cum am menționat mai sus, dacă nu este abordat.

În vremuri ca acestea, când ne confruntăm cu o cantitate fără precedent de stres la locul de muncă sau cu stres și anxietate inutile din cauza fricii de a pierde un loc de muncă, este foarte ușor să ne asumăm prea multe și, în cele din urmă, să ne epuizăm.

Ajungând în acel punct, atunci când suntem epuizați, putem experimenta sentimente precum faptul că nu ne mai bucurăm de nimic sau că știm că trebuie să facem ceva, dar nu putem finaliza.

Comunicarea stresului la locul de muncă și a modului în care acesta afectează sănătatea angajaților este crucială pentru a pune stăpânire pe el.

Este important să identificăm cauzele stresului la locul de muncă și să facem un pas înapoi pentru a înțelege cum să scăpăm de stres.

Întrebări frecvente

Ce faceți atunci când stresul de la locul de muncă vă afectează sănătatea mintală?

Stresul de la locul de muncă este un lucru obișnuit și trebuie să știm cum să îl gestionăm în mod corespunzător. Luarea unui concediu de odihnă, exercițiile fizice, meditația și exercițiile de respirație sunt modalități excelente de a reduce stresul și de a calma sistemul nervos.

Rămânerea în momentul prezent în timpul unei situații stresante, concentrându-vă pe respirație și îndepărtându-vă, poate favoriza starea de bine.

Un dialog deschis cu colegii de încredere sau cu rețelele de sprijin, cum ar fi cele de resurse umane, favorizează un mediu în care este încurajată împărtășirea nevoilor și preocupărilor.

Care sunt semnele stresului la locul de muncă?

Stresul la locul de muncă se poate manifesta în diferite moduri, în funcție de individ. Acesta se poate manifesta prin simptome precum dureri de cap frecvente, tensiune musculară, calitatea slabă a somnului, tensiune arterială ridicată și oboseală.

Simptomele stresului se pot manifesta și în comportament și emoții: dificultăți de concentrare, temperament scurt, iritabilitate, anxietate, îngrijorare excesivă, sentimentul de a fi copleșit frecvent, epuizare și moral scăzut.

Stresul poate afecta modul în care lucrăm. Absenteismul, marcat de lipsa de la serviciu din cauza problemelor de sănătate legate de stres, și prezenteismul, în care suntem prezenți fizic, dar nu ne implicăm pe deplin, își găsesc adesea rădăcinile în stres. Atunci când stresul ne apasă, capacitatea noastră de a ne concentra și de a performa poate scădea semnificativ.

Cum comunicați atunci când sunteți stresat la locul de muncă?

Exprimați-vă îngrijorările, oferiți feedback și discutați provocările de la locul de muncă pentru a promova o comunicare deschisă.

Cereți să vi se definească cerințele, rolurile și așteptările de la locul de muncă atunci când vă simțiți nesigur.

Luați-vă pauze, după cum este necesar, și comunicați, luându-vă timp pentru a vă autodepăși cu ceilalți colegi de muncă.

Cel mai important, dați un model de echilibru între viața profesională și cea privată, stabilind limite clare cu colegii de muncă.

Referințe

Stresul la locul de muncă: Un ucigaș tăcut al sănătății și productivității angajaților | Corporate Wellness.

CCOHS: Stresul la locul de muncă - Generalități

Cum să gestionezi stresul la locul de muncă - Harvard Health

Stresul la locul de muncă: Un aspect neglijat al bunăstării sănătății mintale - PMC

Învingeți stresul la locul de muncă

Disclaimer

Conținutul acestui articol este furnizat doar în scop informativ și nu este menit să înlocuiască sfaturile, diagnosticul sau tratamentul medical profesionist. Se recomandă întotdeauna să vă consultați cu un furnizor de servicii medicale calificat înainte de a face orice schimbare legată de sănătate sau dacă aveți întrebări sau preocupări legate de sănătatea dumneavoastră. Anahana nu este răspunzătoare pentru orice erori, omisiuni sau consecințe care pot apărea în urma utilizării informațiilor furnizate.