Diverticulita este o afecțiune care afectează intestinul gros. Intestinul gros este o parte integrantă a sistemului digestiv. Intestinul gros este situat aproape de sfârșitul tractului digestiv și joacă un rol important în sistemul digestiv. Intestinul gros absoarbe apa, mineralele și substanțele nutritive din alimente și formează scaunul.
Principalele concluzii
- Definiție: Diverticulita, o boală digestivă și renală, este o afecțiune inflamatorie care afectează diverticulele din intestinul gros, ducând la inflamație cronică.
- Simptome: Simptomele bolii diverticulare includ dureri abdominale în partea stângă inferioară, febră, greață, simptome cronice precum constipația și complicații grave precum sângerarea rectală.
- Factori de risc: Include o dietă săracă în fibre, obezitate, fumat, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene și diverticulită cronică.
- Diverticulită diagnosticată: Diverticulita este o complicație mai puțin frecventă și este diagnosticată prin istoricul medical, examene fizice, teste de sânge și imagistică, cum ar fi tomografia computerizată și colonoscopia.
- Tratamente: Include modificări ale dietei, antibiotice și intervenții chirurgicale pentru cazurile severe, cu scopul de a preveni diverticulita.
Ce este diverticulita
Persoanele cu diverticulită dezvoltă diverticuli, mici buzunare formate în peretele intestinal al intestinului gros, în special în partea stângă inferioară a intestinului gros sau a colonului. Diverticulele se formează din cauza presiunii crescute în colon. Aceste buzunare se numesc diverticuli și se dezvoltă de obicei în punctele slabe ale peretelui colonului. Prezența diverticulelor nu este neobișnuită și poate fi întâlnită la aproximativ jumătate din populația de 60 de ani și peste.
Doi termeni descriu dezvoltarea diverticulelor, și anume diverticuloza și diverticulita. Diverticuloza se aplică atunci când diverticulele din colon nu sunt inflamate sau infectate. Diverticulita apare atunci când există inflamație sau infecție a acestor diverticuli. Această inflamație și infecție a diverticulelor cauzează simptomele diverticulitei, cum ar fi durerea abdominală.
Simptomele diverticulitei
În cazul diverticulozei, atunci când nu există infecție a diverticulelor, adesea nu există simptome sau acestea sunt ușoare. În cazul diverticulitei, când există un diverticul infectat, cel mai frecvent simptom este durerea abdominală, în special în partea inferioară stângă a abdomenului. Această durere poate varia de la dureri abdominale ușoare la dureri abdominale mai severe. Alte simptome ale diverticulitei includ greață, febră, constipație, diaree ocazională și sângerare rectală.
Diverticulita acută poate fi mai severă și poate provoca complicații suplimentare. Unele dintre aceste complicații includ apariția unui blocaj în colon din cauza țesutului cicatricial. Există, de asemenea, riscul de a dezvolta o fistulă, care este considerată o urgență medicală. În unele cazuri, diverticulele infectate se pot rupe, o complicație gravă care duce la scurgerea conținutului intestinului gros în cavitatea abdominală. Această complicație necesită asistență medicală imediată și, eventual, o intervenție chirurgicală de urgență.
Diagnosticarea bolii diverticulare
Diverticulita este diagnosticată pe baza semnelor și simptomelor, cum ar fi durerea abdominală, creșterea numărului de globule albe și scaune cu sânge. Un medic poate efectua un examen fizic pentru a diagnostica diverticulita, inclusiv palparea abdomenului pentru a verifica dacă există durere. Se poate efectua un test de sânge pentru a verifica numărul de celule albe din sânge și se pot recolta probe de scaun pentru a exclude un alt diagnostic. Uneori vor fi utilizate și tehnici de imagistică, cum ar fi o scanare CT pentru a identifica diverticulele inflamate. O colonoscopie poate fi efectuată în cazurile mai cronice pentru a exclude alte posibile afecțiuni comorbide, cum ar fi cancerul colorectal.
Cauzele și factorii de risc ai diverticulitei
O posibilă cauză a diverticulitei este legată de dietă. Dietele sărace în fibre și bogate în grăsimi animale și carne roșie pot fi un factor de risc pentru diverticulită. O dietă săracă în fibre poate provoca constipație cronică. Constipația poate fi o cauză a apariției diverticulitei. Alte stiluri de viață care vă pot expune la un risc crescut sau pot agrava boala diverticulară includ lipsa de exerciții fizice, obezitatea și fumatul. Au existat, de asemenea, legături cu anumite medicamente, cum ar fi steroizii, opioidele și medicamentele antiinflamatoare nesteroide. Un sistem imunitar scăzut poate fi, de asemenea, un factor care contribuie la apariția diverticulitei.
Metode preventive
Unele metode preventive ajută la scăderea riscului de a dezvolta diverticulită. O metodă este încorporarea mai multor fibre în dieta dumneavoastră pentru a vă îmbunătăți funcționarea intestinului, în special dacă vă confruntați cu constipație. Unele schimbări alimentare care cresc aportul de fibre sunt consumul mai multor fructe și legume, consumul mai multor cereale integrale și consumul mai multor leguminoase și cereale bogate în fibre. Alte măsuri preventive includ consumul abundent de apă, evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool. Participarea la exerciții fizice zilnice și obținerea unei cantități suficiente de vitamina D.
Tratamente pentru diverticulită
Opțiunile de tratament pentru diverticulită vor depinde de gravitatea diverticulitei. Unele tratamente la domiciliu pot ameliora simptomele diverticulitei în cazurile ușoare de diverticulită. Unele tratamente la domiciliu includ urmarea temporară a unei diete sărace în fibre sau lichide până când simptomele devin mai puțin frecvente (conform recomandării medicului). În același timp, introducerea probioticelor și a tratamentelor pe bază de plante ajută la scăderea inflamației.
Medicul poate prescrie, de asemenea, antibiotice orale pentru a scăpa de infecție. De asemenea, pot fi prescrise analgezice pentru a ameliora unele dureri. În cazul diverticulitei mai severe, lichidul și antibioticele pot fi administrate prin perfuzie.
În cazul diverticulitei mai complicate sau severe, poate fi efectuată o intervenție chirurgicală. Intervenția chirurgicală poate fi efectuată în cazul unor episoade recurente de diverticulită dacă dezvoltați complicații precum perforarea peretelui intestinal, obstrucții sau abcese sau dacă aveți o tulburare a sistemului imunitar. Operațiile comune includ rezecția intestinală, în care părți ale intestinului infectat sunt îndepărtate și reconectate cu intestinul sănătos. O rezecție intestinală poate fi asociată cu o colostomie în cazurile mai severe. În cazul unei colostomii, intestinul sănătos este conectat la o deschidere în abdomen numită stoma, evacuând deșeurile într-o pungă de colostomie.
Gânduri finale privind boala diverticulară
Bolile diverticulare, inclusiv diverticuloza și diverticulita, sunt afecțiuni comune cu care se confruntă multe persoane, în special pe măsură ce îmbătrânesc. Diverticuloza apare atunci când se dezvoltă buzunare mici în tractul digestiv, în special în colon, în zonele slabe ale peretelui colonului. Dacă aceste buzunare se infectează, o persoană va dezvolta diverticulită.
O dietă săracă în fibre poate contribui la apariția diverticulitei. Alți factori de risc includ predispoziția genetică la boala diverticulară, fumatul și scăderea activității fizice. Un medic poate efectua unul sau mai multe teste pentru a verifica diverticulita, inclusiv un examen fizic, teste de sânge sau teste imagistice. Diverticulita poate fi ușoară și poate fi ușor tratată la domiciliu cu antibiotice prescrise, o dietă lichidă temporară și probiotice sau remedii pe bază de plante. Este posibil ca, în cazul diverticulitei mai severe, o persoană să dezvolte complicații. În aceste cazuri, ocazional, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a trata complicațiile.
Este esențial să fiți conștienți de factorii de risc pentru dezvoltarea diverticulitei și să luați măsuri pentru a menține un tract gastrointestinal și un colon sănătos pentru a preveni boala diverticulară.
Diverticulită Întrebări frecvente
Pot anumite alimente să provoace diverticulită?
- S-a crezut anterior că persoanele predispuse la diverticulită ar trebui să evite consumul de nuci, iar porumbul poate provoca diverticulită, însă cercetările nu susțin această teorie.
- Dacă vă confruntați cu constipație cronică, poate fi util să consumați mai multe alimente bogate în fibre sau chiar să luați în considerare suplimentele de fibre pentru a îmbunătăți funcția intestinală generală.
- Dacă vă confruntați în prezent cu diverticulită simptomatică, este posibil ca medicul să vă recomande să vă limitați la alimente lichide și să evitați alimentele solide până când simptomele trec.
Am avut diverticulită; cum pot preveni viitoarele atacuri?
- Deși există legături genetice între diverticulită și crizele de diverticulită, pot fi luate unele măsuri pentru a preveni crizele viitoare.
- Acestea includ o dietă bogată în fibre sau administrarea unui supliment de fibre, consumul unei cantități mari de apă, limitarea consumului de alcool și evitarea fumatului, precum și menținerea unei greutăți sănătoase.
Când ar trebui să consult un medic dacă cred că am diverticulită?
- Dacă nu ați fost încă diagnosticat cu diverticulită și credeți că s-ar putea să prezentați simptome, este esențial să faceți o programare la medic.
- Dacă ați fost deja diagnosticat cu diverticulită, atunci unele simptome ușoare pot fi tratate la domiciliu.
- Este important să solicitați asistență medicală pentru a trata posibilele complicații ale diverticulitei dacă vă confruntați cu simptome care se agravează, cum ar fi durere severă, greață, febră sau sângerare.
Referințe
Diverticulită - Simptome și cauze - Mayo Clinic.
Diverticulită: Simptome, cauze, diagnostic, tratament, intervenție chirurgicală
Diverticuloză și diverticulită: Simptome, tratamente, prevenire
Boala diverticulară și diverticulita - NHS
Simptome și cauze ale bolii diverticulare | NIDDK
https://www.physio-pedia.com/Diverticulitis
Diverticulită - Diagnostic și tratament - Mayo Clinic.
Boala diverticulară și diverticulita - NHS.
Disclaimer
Conținutul acestui articol este furnizat doar în scop informativ și nu este destinat să înlocuiască sfatul, diagnosticul sau tratamentul medical profesional. Este întotdeauna recomandat să consultați un furnizor calificat de asistență medicală înainte de a face orice modificări legate de sănătate sau dacă aveți întrebări sau preocupări cu privire la sănătatea dumneavoastră. Anahana nu este responsabilă pentru eventualele erori, omisiuni sau consecințe care pot rezulta din utilizarea informațiilor furnizate.
