Aflați mai multe despre migrenele cronice, o tulburare care duce la dureri de cap dureroase care se repetă frecvent. Înțelegeți cauzele, simptomele, factorii declanșatori și ce se poate face pentru a preveni sau trata migrenele cronice.
Migrenele sunt una dintre numeroasele tulburări de cefalee care afectează 12% din populația lumii. Migrenele reprezintă a treia cea mai mare cauză de invaliditate, conform studiului Global Burden of Disease în 2019.
Migrenele cronice sunt diagnosticate atunci când o persoană experimentează cincisprezece sau mai multe zile de dureri de cap în fiecare lună, cu un minim de opt zile în care migrenele sunt prezente timp de peste trei luni.
Se știe că atacurile de migrenă devin mai severe și mai frecvente pe măsură ce trece timpul. Cadrele medicale clasifică aceste atacuri în două tipuri: migrene episodice și migrene cronice.
În timp ce migrenele episodice apar rar, migrenele cronice apar în mod repetat pe parcursul a cel puțin trei luni.
Migrenele episodice au potențialul de a se transforma în migrene cronice în timp. Studiile au arătat că aproximativ 3% dintre persoanele care suferă de migrene episodice ajung să dezvolte migrene cronice.
Deși simptomele migrenelor episodice și cronice sunt aceleași, frecvența și intensitatea simptomelor variază.
Simptomele comune ale tuturor migrenelor includ:
Persoanele care suferă de migrene pot constata că anumiți factori, cum ar fi medii, situații și comportamente specifice, vor declanșa un nou episod de migrenă. Acestea sunt denumite în mod obișnuit factori declanșatori ai migrenei.
Unii factori declanșatori comuni pentru persoanele cu migrenă cronică includ:
Factorii declanșatori pot varia în funcție de individ; prin urmare, persoanele cu migrenă cronică pot beneficia de identificarea și urmărirea factorilor declanșatori într-un jurnal al migrenei.
În acest fel, persoanele pot încerca să-și reducă expunerea la factorii declanșatori comuni.
Persoanele cu antecedente de migrenă pot experimenta episoade de anxietate și stres mai mari.
Nivelurile ridicate de stres și anxietate eliberează hormonul cortizol, care poate duce la modificări vasculare la nivelul creierului, provocând inflamații și dureri de cap cronice.
Experiențele legate de stres sau mediile care provoacă stres duc la modificări comportamentale și simptome la indivizi, inclusiv somn insuficient, tensiune musculară, mese mai puține sau uitarea de a lua medicamente.
Consumul excesiv de cofeină este un alt factor declanșator frecvent al migrenei. Cofeina este un stimulent care poate declanșa un episod de migrenă.
Băuturile sau sucurile bogate în zahăr care conțin cofeină pot contribui, de asemenea, la o migrenă.
Anumiți îndulcitori artificiali, condimentele, sarea și alimentele vechi (brânzeturi și mezeluri) pot declanșa migrene. Glutamatul monosodic (MSG) este un conservant alimentar care poate declanșa migrene.
Gestionarea dietei și a planurilor de masă este, de asemenea, esențială, deoarece sărirea peste mese poate declanșa dureri de cap la unele persoane cu migrenă cronică.
Migrenele cronice și episodice sunt mai frecvente la femei decât la bărbați.
De exemplu, schimbările hormonale din timpul menstruației, înainte și după menopauză, precum și medicamentele hormonale pot declanșa migrene.
Utilizarea excesivă a medicamentelor pentru migrenă sau a vasodilatatoarelor care pot afecta sistemul vascular sau vasele de sânge poate declanșa migrene sau agrava o migrenă episodică.
Persoanele care iau medicamente pentru migrene pot suferi, de asemenea, migrene de revenire.
Cel mai bine este să contactați furnizorii de asistență medicală cu privire la utilizarea medicamentelor pentru migrene. Utilizarea excesivă a medicamentelor pentru migrene poate duce ocazional la dureri de cap cauzate de utilizarea excesivă a medicamentelor.
Schimbările sezoniere și meteorologice pot modifica, de asemenea, starea migrenei.
Schimbările de presiune barometrică, umiditate și temperatură pot influența, de asemenea, momentul, severitatea și frecvența migrenelor.
Stimulările senzoriale, inclusiv mirosurile puternice, muzica tare și luminile intermitente, pot declanșa, de asemenea, episoade de migrene la persoane.
Somnul de șapte până la opt ore în fiecare noapte este esențial pentru prevenirea migrenelor. Somnul insuficient sau somnul prea mult pot agrava un atac de migrenă.
Dacă persoanele cred că se confruntă cu migrene cronice, ar trebui să contacteze un furnizor de asistență medicală.
Un profesionist din domeniul sănătății sau un specialist în cefalee va întocmi un istoric medical detaliat și va evalua simptomele persoanei și posibilele cauze declanșatoare.
Medicul poate întreba persoanele despre tiparele lor de migrene, dacă acestea sunt continue sau episodice, intensitatea și frecvența migrenelor și orice factori de risc sau declanșatori identificați.
Urmărirea zilelor de cefalee cu ajutorul unui jurnal al durerilor de cap este esențială pentru diagnostic, deoarece diagnosticul va depinde de numărul de zile de cefalee pe care le are o persoană.
Aceștia vor aduna, de asemenea, informații despre istoricul familial, severitatea durerii, senzația, localizarea, alte simptome care însoțesc durerea, medicamentele actuale și anterioare și factorii din stilul de viață care ar putea cauza dureri de cap secundare.
Un specialist în cefalee poate efectua un examen neurologic sau criterii de diagnostic pentru a exclude alte tipuri de dureri de cap cronice.
Migrenele cronice pot fi diagnosticate și cu ajutorul unui RMN sau CT.
RMN utilizează unde radio și un câmp magnetic pentru a produce imagini ale vaselor de sânge și ale creierului, ajutând profesioniștii din domeniul sănătății să diagnosticheze afecțiunile neurologice și tulburările cerebrale, inclusiv migrenele.
Scanările CT utilizează raze X pentru a genera imagini transversale ale creierului, ajutându-i pe medici să diagnosticheze leziuni cerebrale, infecții, tumori sau posibile probleme medicale care ar putea cauza dureri de cap la anumite persoane.
Tratamentul migrenei cronice se concentrează pe gestionarea stilului de viață, a factorilor declanșatori și a tratamentelor preventive. Unele modificări ale stilului de viață care pot îmbunătăți migrenele cronice includ:
Medicamentele preventive vizează reducerea severității și frecvenței durerilor de cap, inclusiv blocanții angiotensinei, beta-blocantele, antidepresivele triciclice, peptidele legate de gena calcitoninei (CGRP) și injecțiile cu botox cu toxină A.
Tratamentul injectabil cu Botox a fost primul tratament preventiv aprobat de Food and Drug Administration (FDA) și s-a dovedit a fi eficient în reducerea frecvenței migrenelor.
Conform American Migraine Foundation, suplimentele alimentare sau dietetice, numite și nutraceutice, pot ajuta persoanele să amelioreze simptomele migrenei.
Unele suplimente pe bază de plante comune care pot ajuta la migrenă includ vitamine precum vitamina B2 (riboflavină), magneziu, pelin, melatonină și coenzima Q10 (CoQ10).
Persoanele cu migrenă cronică pot avea niveluri scăzute de minerale și vitamine. Prin urmare, suplimentarea este utilă.
La persoanele cu niveluri normale de vitamine și minerale, suplimentele pe bază de plante pot reduce frecvența și intensitatea migrenelor la doze specifice.
Yoga implică poziții minte-corp, respirație și meditație care pot ajuta la reducerea stresului, o cauză comună sau un declanșator al migrenelor.
Nu toată lumea ar putea fi familiarizată cu yoga; prin urmare, obținerea ajutorului unui profesor de yoga sau înscrierea la un curs de yoga ar putea fi un prim pas excelent pentru a se familiariza cu yoga și pentru a găsi posturi potrivite pentru migrenele lor.
Posturile intense sau dificile pot declanșa migrene la persoane, în special la începători.
Prin urmare, este esențial să discutați cu instructorul despre factorii declanșatori ai migrenei, inclusiv muzica și lumânările parfumate.
Găsirea unor forme de yoga care implică meditație profundă și respirație este deosebit de utilă pentru persoanele cu migrenă.
Unele dintre acestea includ:
Obiceiurile și alegerile legate de stilul de viață pot reduce frecvența și intensitatea migrenelor.
Unele obiceiuri de viață sănătoase includ găsirea unui mediu calm, stabilirea unui program de somn, mâncarea echilibrată și evitarea alimentelor care declanșează durerile de cap, exercițiile fizice regulate și gestionarea stresului.
Gestionarea stresului implică activități plăcute, găsirea de timp pentru relaxare, petrecerea timpului cu prietenii și familia și căutarea echilibrului.
Tratamentul pentru migrenele cronice este similar cu cel pentru migrenele episodice, cu câteva diferențe.
Tratarea migrenei cronice poate include medicamente și analgezice, cu creșterea lentă a dozei acestora, și terapii complementare, inclusiv stimularea magnetică transcraniană și stimularea transcutanată a nervului supraorbital.
Tratamentul precoce al migrenelor episodice poate reduce probabilitatea ca o persoană cu migrene episodice să treacă la migrene cronice, iar tratamentul individualizat poate, de asemenea, să transforme migrenele cronice în migrene episodice.
Tratamentele acute pentru atacurile de migrenă includ medicamente pentru migrenă acută, tratament cu prescripție medicală și medicamente fără prescripție medicală, inclusiv paracetamol, ibuprofen și sumatriptan.
Cu toate acestea, limitarea utilizării medicamentelor pentru a evita simptomele de utilizare excesivă este esențială.
Scopul pentru persoanele cu migrenă cronică este de a controla durerile de cap. Prevenirea și gestionarea migrenei cronice cu un plan de tratament adecvat este posibilă.
Reducerea severității și a numărului de dureri de cap poate ajuta persoanele cu migrenă cronică și le poate readuce la o migrenă episodică.
Dacă o persoană se confruntă cu o durere de cap severă în urma simptomelor de migrenă cronică, este esențial să consulte un medic sau un furnizor de servicii medicale.
Migrenele cronice pot avea un impact negativ asupra vieții unei persoane, afectând domenii precum școala, munca și relațiile cu familia și prietenii. Prin urmare, este esențial să se trateze migrenele cronice la timp.
Migrene cronice: Ce trebuie să știți
Înțelegerea migrenelor cronice
Tratamente alternative pentru migrenă
Conținutul acestui articol este furnizat doar în scop informativ și nu este destinat să înlocuiască sfatul, diagnosticul sau tratamentul medical profesional. Este întotdeauna recomandat să consultați un furnizor calificat de asistență medicală înainte de a face orice modificări legate de sănătate sau dacă aveți întrebări sau preocupări cu privire la sănătatea dumneavoastră. Anahana nu este responsabilă pentru eventualele erori, omisiuni sau consecințe care pot rezulta din utilizarea informațiilor furnizate.