Psihologia pozitivă se referă la înțelegerea modului în care oamenii pot prospera și se pot împlini prin concentrarea asupra punctelor forte, a rezilienței și a aspectelor pozitive din viață, chiar și în timpul provocărilor. Este vorba despre recunoașterea faptului că fericirea și bunăstarea pot fi obținute prin experiențele și atitudinile de zi cu zi.
Psihologia pozitivă se referă la înțelegerea modului în care oamenii pot prospera și se pot împlini concentrându-se asupra punctelor forte, a rezilienței și a aspectelor pozitive din viață, chiar și în timpul provocărilor. Este vorba despre recunoașterea faptului că fericirea și bunăstarea pot fi obținute prin experiențele și atitudinile de zi cu zi.
Înainte de a discuta despre ce este psihologia pozitivă, este important să înțelegem ce sunt emoțiile pozitive. Aceste emoții sunt sentimentele bune pe care le experimentăm, cum ar fi fericirea, recunoștința și dragostea. Ele formează piatra de temelie a bunăstării noastre și joacă un rol semnificativ în modelarea vieții noastre.
După cum vom afla imediat, psihologia pozitivă urmărește să înțeleagă modul în care aceste emoții ne ajută să ne dezvoltăm, explorând în același timp impactul lor asupra stărilor noastre mentale și emoționale.
Psihologia pozitivă a apărut la sfârșitul anilor 1990, oferind o perspectivă nouă asupra sănătății mintale și a bunăstării. Spre deosebire de abordările tradiționale care se concentrează asupra simptomelor, psihologia pozitivă acordă prioritate cultivării stării de bine generale și valorificării punctelor noastre forte.
Această perspectivă rezonează atât cu terapeuții, cât și cu clienții, deoarece pune accentul pe creștere și celebrează talentele noastre inerente. Ea ne încurajează să depășim limitele abordării exclusive a provocărilor de sănătate mintală sau a patologizării emoțiilor și experiențelor normale, îndemnându-ne să îmbrățișăm o viziune mai largă a îngrijirii de sine.
În plus, această abordare promovează un mediu mai incluziv și mai favorabil, reducând stigmatul care înconjoară obținerea de sprijin pentru sănătatea noastră mintală. Ea invită la acceptare și înțelegere, încurajând auto-compătimirea în loc să se concentreze doar pe simptome sau probleme.
Teoriile influente ale lui Abraham Maslow privind motivația umană și ierarhia nevoilor au servit drept catalizator pentru Martin Seligman, un psiholog al secolului XX și o figură cheie în mișcarea psihologiei pozitive.
Prin cercetările sale, Seligman a descoperit un adevăr profund: fericirea izvorăște din recunoașterea propriilor noastre puncte forte și trăsături pozitive.
Înțelegerea lui Seligman luminează natura multifațetată a fericirii, care poate fi experimentată în trei dimensiuni: viața plăcută, viața bună și viața plină de sens.
El a propus ca satisfacția vieții să rezulte dintr-o combinație a acestor domenii, subliniind bogăția și profunzimea bunăstării umane.
Așa cum am menționat, cercetările și studiile științifice în domeniul psihologiei pozitive realizate de Martin Seligman s-au concentrat pe înțelegerea comportamentului uman și pe definirea bunăstării. El s-a concentrat asupra a ceea ce face ca viața să fie plăcută și satisfăcătoare pentru oameni. El a ajuns la concluzia că înflorirea umană provine din ceea ce el numește o viață plăcută, bună și plină de sens.
Una dintre cele mai populare teorii din spatele psihologiei pozitive este cea a celor trei căi spre fericire, inventată de Martin Seligman. Această teorie subliniază în mod minunat principalele componente și călătoria către o existență umană cu adevărat împlinită.
Prima cale, Viața plăcută, ne invită să descoperim fericirea și bucuria în plăcerile simple ale vieții: căldura prieteniei, aroma cafelei de dimineață sau îmbrățișarea unei zile însorite.
Trecerea de la "Viața plăcută" la "Viața bună" este o alegere personală, care ne cere să ne recunoaștem propriile emoții pozitive, puncte forte și trăsături de caracter. Deși această călătorie poate fi o provocare, este o explorare profund personală pe care numai noi o putem întreprinde. Este vorba despre a realiza bunătatea din viață în termenii noștri, recunoscându-ne punctele forte și îmbrățișându-ne calitățile unice.
În cele din urmă, The Meaningful Life reprezintă punctul culminant al teoriei lui Seligman. Este vorba despre valorificarea trăsăturilor noastre de caracter și a punctelor noastre forte pentru a servi un scop mai înalt, folosindu-le pentru a avea un impact semnificativ în lume. Găsirea unui scop și canalizarea punctelor noastre forte către un bine mai mare reprezintă calea supremă către împlinire și fericire de durată în călătoria noastră personală.
Seligman a dezvoltat acronimul PERMA, sau teoria PERMA, pentru a explica elementele de bază ale prosperității umane. Scopul nu este doar de a supraviețui în această viață, ci mai degrabă de a înflori:
'P' ne invită să îmbrățișăm emoțiile pozitive, să cultivăm recunoștința și iertarea pentru a ne lumina zilele cu bucurii simple și conexiuni sincere.
"E" ne cheamă să ne angajăm pe deplin, acceptând provocările și valorificându-ne punctele forte pentru a infuza fiecare moment cu scop și prezență.
"R " ne amintește de puterea relațiilor, unde experiențele împărtășite și conexiunile autentice devin solul fertil pentru creștere, reziliență și o viață împlinită.
'M' ne încurajează să găsim un sens în pasiunile, credințele și momentele care ne modelează viața.
'A' reflectă împlinirea pe care o simțim în realizările noastre la locul de muncă, în relații și în eforturile personale
Explorând PERMA, descoperim foaia de parcurs către o viață bogată în fericire, scop și bunăstare.
"În mijlocul iernii am descoperit în sfârșit că în mine există o vară invincibilă." - Albert Camus, în Mitul lui Sisif
Similar cu "angajamentul" din PERMA, identificarea punctelor forte și a virtuților caracteriale reprezintă modalități de a crește bunăstarea, stima de sine, încrederea și fericirea și, în cele din urmă, de a duce o viață mai lungă și plină de fericire.
O modalitate bună de a încorpora acest lucru în viața de zi cu zi este de a nota punctele forte ale caracterului, fie că este vorba de reziliență, optimism, bunătate față de ceilalți etc. Recunoașterea și aplicarea acestora în viața de zi cu zi au diminuat emoțiile negative.
Prin recunoașterea punctelor forte, o persoană se poate concentra automat asupra aspectelor pozitive și, în cele din urmă, poate uita orice gânduri negative și intruzive pe care le-ar putea avea despre sine. Acest lucru este similar cu recunoștința; uitându-ne la aspectele pozitive, este mai probabil să continuăm să facem acest lucru și să uităm multe gânduri negative.
Din nou, la fel ca și în cazul angajamentului, starea de flux este starea în care o persoană este complet concentrată și imersată în orice activitate pe care o desfășoară. Concentrându-se strict pe sarcina în cauză, timpul pare să se oprească. Uităm de timp ca fiind un lucru obiectiv și suntem complet în momentul respectiv. Acest lucru este similar meditației, care sporește fericirea și starea de bine.
Fiind complet prezentă, conștiința de sine dispare; concentrarea se face doar asupra sarcinii pe care o avem la îndemână. Acest obicei poate fi exersat în timpul oricărei activități pe parcursul zilei. Chiar și concentrarea exclusivă asupra descărcării mașinii de spălat vase poate ajuta la a fi mai prezent și la uitarea emoțiilor negative.
Pe măsură ce psihologia pozitivă continuă să evolueze, aceasta face pași importanți în domeniul psihiatriei pozitive, marcând o abatere notabilă de la accentul său tradițional. În mod tradițional, psihiatria s-a axat pe identificarea și tratarea bolilor mintale prin metode precum medicația și terapia, inclusiv terapia cognitiv-comportamentală (CBT). Cu toate acestea, a existat o schimbare notabilă în cadrul acestui domeniu în direcția integrării aspectelor psihologiei pozitive în practica clinică.
Sprijinită de cercetări convingătoare, psihiatria pozitivă cuprinde patru componente cheie: promovarea rezultatelor pozitive în materie de sănătate mintală, cultivarea trăsăturilor psihosociale precum reziliența și optimismul, înțelegerea dimensiunilor neurobiologice ale sănătății mintale pozitive și implementarea intervențiilor pozitive în îngrijirea psihiatrică.
Spre deosebire de psihologia pozitivă, care pune accentul pe bunăstarea generală și creșterea personală, psihiatria pozitivă își adaptează principiile și intervențiile la provocările unice cu care se confruntă persoanele care se confruntă cu boli mintale.
Scopul psihiatriei pozitive este de a spori rezultatele pozitive în materie de sănătate mintală, care acoperă bunăstarea personală, reducerea stresului, adaptarea cu succes, creșterea după traume, recuperarea și prevenirea episoadelor viitoare.
Pentru a obține aceste rezultate, psihiatrii utilizează diverse intervenții de psihologie pozitivă, cum ar fi stabilirea unor obiective semnificative, încurajarea optimismului și ajutarea persoanelor să își recunoască și să își valorifice punctele forte în viața de zi cu zi.
Psihologia pozitivă oferă o comoară de practici pe care le puteți integra fără probleme în viața de zi cu zi, mai ales în perioadele dificile. Scopul psihologiei pozitive nu este de a suprima sentimentele negative sau de a ne invalida pe noi înșine.
În schimb, ne încurajează să recunoaștem și să lucrăm prin emoțiile dificile, în timp ce ne străduim să obținem reziliență și pozitivitate. Suprimarea emoțiilor dificile nu ar face decât să ne împiedice creșterea, mai ales că acestea sunt semnale importante despre mediul și viața noastră.
Iată câteva tehnici de psihologie pozitivă pe care le puteți încerca acasă.
Cultivarea recunoștinței poate părea o provocare la început, dar, în timp, creierul tău poate înclina în mod natural spre acest mod de gândire. Începeți prin a recunoaște atât lucrurile mari, cât și cele mici pentru care sunteți recunoscător în fiecare zi. Luați în considerare păstrarea unui jurnal de recunoștință pentru a vă urmări gândurile și reflecțiile, ajutându-vă în același timp să rămâneți în momentul prezent.
Pozitivitatea schimbă modul în care funcționează mintea ta. Pozitivitatea nu schimbă doar conținutul minții tale, schimbând gândurile rele cu cele bune; ea schimbă, de asemenea, domeniul de aplicare sau limitele minții tale. Ea lărgește sfera posibilităților pe care le vezi."- Barbara L. Fredrickson, Positivitatea: Cercetări de top dezvăluie raportul de 3 la 1 care vă va schimba viața
Prejudecata negativității se referă la tendința de a acorda mai multă atenție experiențelor sau informațiilor negative decât celor pozitive. Uneori, mintea noastră poate avea o setare implicită de a observa lucrurile rele mai mult decât cele bune. Dar iată cum stă treaba: putem lucra la asta!
Încercați reîncadrarea cognitivă. Este vorba despre alegerea conștientă de a vedea lucrurile bune care au rezultat din eșecurile și situațiile dificile din trecut. În loc să rămânem blocați în aspectele negative, ne mutăm concentrarea asupra punctelor pozitive. Această practică nu se referă doar la a fi pozitiv - ci și la a ne dezvolta reziliența și a găsi puterea în mijlocul provocărilor.
Luați-vă timp în fiecare zi pentru a vă angaja în exerciții de scriere pozitivă. Reflectați asupra momentelor de bucurie, realizărilor sau actelor de bunătate pe care le-ați trăit sau la care ați fost martori. Scrierea despre aceste experiențe pozitive vă poate ridica moralul și vă poate spori sentimentul general de bunăstare.
Practicați zilnic acte de bunătate față de voi înșivă și față de ceilalți. Fie că este vorba de a oferi o mână de ajutor unui prieten sau de a te implica în activități de îngrijire de sine, bunătatea generează pozitivitate și conexiune. Participați la acte aleatorii de bunătate, cum ar fi să lăsați un bilet de încurajare pentru un coleg de serviciu sau să plătiți cafeaua cuiva care stă la coadă în spatele dumneavoastră.
Stabiliți obiective care rezonează profund cu valorile și visele dumneavoastră. Împărțiți-le în pași practici folosind tehnica obiectivelor SMART - faceți-le specifice, măsurabile, realizabile, realiste și limitate în timp.
Această metodă vă menține pe drumul cel bun și vă alimentează dorința de a obține rezultatele dorite. Recunoașteți-vă punctele forte și căutați oportunități de a le aplica în diverse aspecte ale vieții dumneavoastră. Fie prin hobby-uri, fie prin faptul că oferiți ceva comunității sau vă urmați cariera, valorificarea punctelor dumneavoastră forte vă îmbogățește sentimentul de scop și împlinire.
Nu uitați că urmărirea stării de bine nu este doar o destinație, ci un proces continuu. Îmbrățișați practicile de recunoștință, bunăvoință și stabilirea obiectivelor ca însoțitori pe calea voastră. Sărbătorind micile victorii și îmbrățișând lecțiile eșecurilor, veți găsi semințele rezilienței și ale bucuriei înflorind în voi.
Psihologia pozitivă ne ghidează cu blândețe spre autenticitate, încurajându-ne să ne îmbrățișăm adevăratul sine, fără judecată sau pretenții. Este vorba despre a săpa sub suprafață și a descoperi calitățile și valorile unice care ne fac să fim ceea ce suntem. Aliniindu-ne cu sinele nostru autentic, cultivăm un sentiment de pace interioară și de împlinire care radiază în exterior.
În fața provocărilor inevitabile ale vieții, psihologia pozitivă ne echipează cu instrumentele necesare pentru a cultiva rezistența emoțională. Nu este vorba despre evitarea dificultăților, ci despre dezvoltarea puterii interioare de a naviga prin adversitate cu curaj și grație. Prin practici precum atenția, autocompătimirea și reglarea emoțională, învățăm să ne adaptăm și să ne revenim după eșecuri, ieșind mai puternici și mai rezilienți în acest proces.
Psihologia pozitivă subliniază importanța conexiunilor semnificative - atât cu noi înșine, cât și cu ceilalți. Prin cultivarea conștiinței de sine, ne aprofundăm înțelegerea propriilor nevoi și emoții, încurajând în același timp empatia și compasiunea pentru cei din jurul nostru. Aceste conexiuni oferă hrană pentru suflet, oferind sprijin, validare și un sentiment de apartenență care ne îmbogățește nemărginit viața.
În esența sa, psihologia pozitivă ne încurajează să acceptăm bogăția lumii din jurul nostru. Este vorba despre a găsi frumusețea în obișnuit, de a experimenta recunoștința pentru plăcerile simple și de a cultiva un sentiment de uimire și curiozitate față de lume. Schimbându-ne perspectiva și adoptând o mentalitate de abundență, ne deschidem către noi experiențe, perspective și oportunități de creștere.
În relații, psihologia pozitivă are o abordare practică, concentrându-se asupra punctelor forte, a rezilienței și a comunicării eficiente. Aceasta încurajează reflecția asupra experiențelor trecute, inclusiv asupra eșecurilor, ca oportunități de creștere.
Promovarea empatiei, a înțelegerii și a rezolvării în colaborare a problemelor, este modul în care psihologia pozitivă ne ajută să navigăm printre provocări, favorizând în același timp o dinamică sănătoasă a relațiilor.
Nu, deloc. Psihologia pozitivă recunoaște că este firesc să simțim întregul spectru de emoții, inclusiv pe cele dure. Aceasta presupune să fim reali și sinceri cu privire la ceea ce simțim, dezvoltându-ne în același timp rezistența și abilitățile de a face față.
Psihologia pozitivă ne arată că, acceptând și trecând prin aceste emoții dure, ne putem de fapt să ne aprofundăm bunăstarea emoțională și să creăm conexiuni și mai autentice cu ceilalți.
Psihologia pozitivă subliniază importanța cultivării intimității și a conexiunii în relațiile pe termen lung. Tehnici precum exprimarea recunoștinței, implicarea în activități comune și prioritizarea timpului de calitate petrecut împreună pot aprofunda legăturile emoționale și pot susține pasiunea și apropierea în timp.
Abraham Maslow și ierarhia fericirii
Martin Seligman și psihologia pozitivă: Teorie și practică
Teoria PERMA™ a stării de bine și atelierele PERMA™
Martin Seligman și ascensiunea psihologiei pozitive
Conținutul acestui articol este furnizat doar în scop informativ și nu este menit să înlocuiască sfaturile, diagnosticul sau tratamentul medical profesionist. Se recomandă întotdeauna să vă consultați cu un furnizor de servicii medicale calificat înainte de a face orice schimbare legată de sănătate sau dacă aveți întrebări sau preocupări legate de sănătatea dumneavoastră. Anahana nu este răspunzătoare pentru orice erori, omisiuni sau consecințe care pot apărea în urma utilizării informațiilor furnizate.