Neuroticism

Neuroticismul este un termen frecvent întâlnit în psihologie, reprezentând unul dintre aspectele de bază ale personalității în cadrul modelului cu cinci factori (FFM).

Acest model include și alte trăsături de personalitate precum extraversiunea, agreabilitatea, deschiderea și conștiinciozitatea.

Neuroticism - Ce este

Deși acceptată pe scară largă, FFM este doar una dintre numeroasele teorii din psihologie. Interpretările și măsurătorile trăsăturilor de personalitate (denumite uneori caracteristici de personalitate) pot varia în funcție de cercetători și teorii, care oferă perspective diverse asupra comportamentului și emoțiilor.

Gândiți-vă că vă confruntați cu o situație dificilă - poate un termen limită strâns la serviciu sau o neînțelegere cu o persoană dragă. Dacă apar sentimente de copleșire, anxietate sau gânduri negative persistente, acestea pot fi indicatori ai tendințelor nevrotice.

Cercetarea subliniază legătura dintre neuroticismul ridicat și problemele de sănătate mintală, inclusiv anxietatea, tulburările de alimentație și tulburările de dispoziție precum depresia. Cei cu scoruri ridicate de neuroticism pot fi predispuși la emoții negative, îngrijorare excesivă sau dereglare emoțională. Înțelegerea acestor tendințe poate fi primul pas în abordarea lor.

Șase fațete de bază ale neuroticismului

Conform FFM, fațetele de bază ale neuroticismului sunt:

• Anxietate: Îngrijorare copleșitoare cu privire la situațiile de zi cu zi, care afectează capacitatea de luare a deciziilor și conduce la niveluri ridicate de stres.
• Ostilitate furioasă: Sentimente frecvente de furie, iritabilitate și ostilitate față de ceilalți, percepând adesea jigniri sau critici acolo unde nu sunt intenționate.
• Depresie: O tendință de a experimenta perioade prelungite de tristețe, deznădejde și disperare, care poate afecta semnificativ funcționarea zilnică și calitatea vieții.
• Conștiința de sine: Extrem de conștient de sine și conștient de sine, adesea se gândește la defectele sau lipsurile percepute și se simte nesigur în situații sociale.
• Impulsivitate: Lipsa de control al impulsurilor, luarea de decizii fără a lua în considerare consecințele potențiale.
• Vulnerabilitate: Vulnerabilitatea la factorii de stres și la evenimentele adverse din viață se manifestă adesea prin emoționalitate negativă, cuprinzând o reactivitate emoțională crescută și dificultăți în a face față adversității.

Ce cauzează neuroticismul?

Se crede că nevrotismul provine dintr-o interacțiune a factorilor genetici, biologici și de mediu.

Genetică

Cercetările indică faptul că neuroticismul este ereditar, la fel ca trăsăturile precum inteligența și înălțimea. Studiile pe gemeni demonstrează că aproximativ 48% din variația fenotipică (modul în care este perceput neuroticismul) poate fi atribuită efectelor genetice.

Traume din copilărie

Experiențele din timpul anilor de formare joacă un rol crucial, traumele din copilărie contribuind semnificativ la dezvoltarea comportamentelor nevrotice și a emoțiilor negative.

"Este important ca noi și publicul să nu confundăm sensibilitatea ridicată cu "neuroticismul", care include anumite tipuri de anxietate intensă, depresie, atașament excesiv sau evitarea intimității și care se datorează, de obicei, unei copilării cu probleme. Este adevărat, unii dintre noi au primit ambele mâini în viață - sensibilitate ridicată și neuroticism - dar cele două lucruri nu sunt același lucru." - Elaine N. Aron, The Highly Sensitive Person: How to Thrive When the World Overwhelms You.

Funcția creierului

Diferențele individuale în funcționarea creierului, în special reactivitatea crescută în zonele creierului legate de procesarea emoțională, pot afecta modul în care o persoană percepe și reacționează la mediul înconjurător. În termeni simpli, neuroticismul face ca anumite părți ale creierului nostru să lucreze mai intens atunci când se ocupă de emoții. Acest lucru poate face ca emoțiile negative să se simtă mai intense.

Comorbidități

Neuroticismul este adesea corelat cu o gamă mai largă de probleme de sănătate mintală și cu rezultate negative în ceea ce privește sănătatea fizică.

Cercetările sugerează o asociere puternică între neuroticism și bolile mintale, în special depresia și tulburările de anxietate.

Persoanele cu niveluri ridicate de neuroticism se confruntă adesea cu un risc mai mare de a se confrunta cu episoade depresive și instabilitate emoțională.

Această înclinație către emoții negative și mai multe sentimente negative poate avea un impact semnificativ asupra bunăstării generale și a calității vieții.

Cum se măsoară neuroticismul

Neuroticismul, una dintre cele cinci dimensiuni majore ale personalității în modelul celor cinci factori, este măsurat de obicei printr-un test general de personalitate care evaluează mai multe trăsături sau prin teste specifice care se concentrează pe aspecte individuale ale neuroticismului, cum ar fi depresia sau anxietatea.

Printre testele de personalitate disponibile se numără:

• Inventarul de personalitate NEO: Acesta este un inventar psihologic de personalitate, o parte a Inventarului de personalitate NEO revizuit (NEO PI-R). Acesta măsoară neuroticismul și celelalte patru trăsături de personalitate: extraversiunea, deschiderea către experiență, agreabilitatea și conștiinciozitatea. Secțiunea neuroticism conține de obicei întrebări care evaluează anxietatea, furia, depresia, conștiința de sine, lipsa de modestie și vulnerabilitatea.
• Inventarul Big Five (BFI): Acest test este mai scurt decât NEO PI-R, dar măsoară în mod eficient cele cinci mari trăsături de personalitate, inclusiv neuroticismul. Folosește o serie de afirmații pe care respondenții le evaluează în funcție de cât de mult sunt de acord sau nu.
• Chestionarul de personalitate Eysenck (EPQ): Dezvoltat de Hans Eysenck, acest chestionar măsoară trei dimensiuni majore ale personalității: extraversiunea, neuroticismul și psihoticismul. Scala de neuroticism măsoară stabilitatea emoțională și nivelurile de anxietate.

Evaluările clinice, interviurile și rapoartele colegilor pot, de asemenea, să măsoare neuroticismul, în special în cadrul cercetării.

Cu toate acestea, chestionarele de autoevaluare sunt metoda cea mai utilizată datorită eficienței și ușurinței de administrare.

Cum influențează neuroticismul relațiile

Neuroticismul joacă un rol semnificativ în modelarea dinamicii din cadrul relațiilor, având un impact asupra unor factori precum calitatea relației, stabilitatea și rezolvarea conflictelor.

Persoanele cu niveluri crescute de neuroticism și comportament nevrotic pot avea dificultăți în a înțelege limbajul de dragoste al partenerului lor, cum ar fi actele de serviciu, cuvintele de afirmare, cadourile, timpul de calitate și atingerea fizică, așa cum este descris în teoria lui Gary Chapman.

Pentru cei dintre noi cu un nivel ridicat de neuroticism, ne putem trezi interpretând cuvintele și acțiunile partenerului nostru printr-o lentilă diferită, ceea ce poate face dificilă exprimarea eficientă a nevoilor și emoțiilor noastre. În ciuda celor mai bune intenții ale noastre, acest lucru poate crea obstacole în construirea unei conexiuni emoționale mai profunde cu partenerul nostru.

Schimbările frecvente de dispoziție, o altă caracteristică a nevrotismului, pot afecta, de asemenea, experiențele noastre de dragoste și intimitate în cadrul relației. Aceste fluctuații ale dispoziției pot contribui la sentimente de nesiguranță și instabilitate, având un impact asupra bunăstării emoționale a ambilor parteneri.

În plus, persoanele cu un nivel ridicat de neuroticism se pot angaja în comportamente de căutare de validare, căutând adesea reasigurare și atenție din partea partenerului pentru a-și valida dragostea și angajamentul. În timp ce această dorință de reasigurare este de înțeles, ea poate duce uneori la tensiuni în cadrul relației, deoarece navigăm în peisajul nostru emoțional în timp ce căutăm validarea din partea partenerului nostru.

În plus, nivelurile ridicate de anxietate de tip nevrotic pot influența modul în care percepem și interpretăm situațiile obișnuite, ceea ce poate duce la tensiuni și neînțelegeri inutile.

"În orice parteneriat, este important să ne amintim că toți avem ciudățeniile și nesiguranța noastră. Dând dovadă de înțelegere, dragoste și respect pentru punctele sensibile ale celuilalt, putem avea legături solide și sănătoase care să reziste provocărilor vieții." - adaptat din cartea lui John M. Gottman "Cele șapte principii pentru ca mariajul să funcționeze"

Impactul neuroticismului în viața de zi cu zi

În viața de zi cu zi, nevrotismul există, depășind relațiile noastre și influențând fiecare aspect al vieții cotidiene, inclusiv munca, luarea deciziilor și interacțiunile obișnuite.

Locul de muncă

Nivelurile ridicate de neuroticism pot afecta performanța și dinamica la locul de muncă, creând stres, favorizând reacții negative la critici și complicând interacțiunile cu colegii.

Această trăsătură de personalitate poate compromite concentrarea, finalizarea sarcinilor și productivitatea, ceea ce poate împiedica avansarea în carieră.

Luarea deciziilor

Neuroticismul poate face dificilă luarea deciziilor, ceea ce duce la amânare și la sentimentul de a fi copleșit de potențialele rezultate negative.
Această contemplare excesivă a scenariilor posibile poate împiedica luarea deciziilor constructive și rezolvarea problemelor, concentrându-se mai mult pe riscuri decât pe oportunități.

Interacțiuni zilnice

Chiar și întâlnirile ocazionale pot deveni surse de stres pentru cei cu un nivel ridicat de neuroticism, transformând comentarii sau acțiuni nevinovate în amenințări sau negativitate percepute, ceea ce poate duce la neînțelegeri și la tensiuni în relațiile sociale.

Gestionarea frustrărilor

Inconvenientele minore pot provoca răspunsuri emoționale intense și disproporționate la persoanele nevrotice, influențându-le starea de spirit și comportamentul în mod substanțial pe parcursul zilei.

Alegeri privind stilul de viață

Neuroticismul poate influența comportamentul, determinând fie un stil de viață excesiv de prudent, fie unul riscant, limitând potențial dezvoltarea personală și satisfacția vieții datorită evitării unor experiențe potențial satisfăcătoare. De asemenea, aceștia ar putea fi predispuși la abuz de substanțe, cum ar fi drogurile sau alcoolul.

Bunăstarea generală

Efectele omniprezente ale nevrotismului asupra diferitelor aspecte ale vieții pot afecta bunăstarea generală și sănătatea mintală, instigând o cascadă de alte sentimente și emoții negative, alegeri nesănătoase în ceea ce privește stilul de viață și stresul, care, la rândul lor, se pot transforma în boli fizice și mintale mai grave și în probleme de sănătate.

Recunoașterea influenței extinse a neuroticismului este vitală pentru a atenua efectele sale negative asupra vieții de zi cu zi și pentru a promova o existență mai echilibrată și mai împlinită.

Cum să faci față cu neuroticismul

Abordarea neuroticismului implică adoptarea diferitelor mecanisme de adaptare și modificări ale stilului de viață menite să îmbunătățească stabilitatea emoțională și să reducă emoțiile negative. Acestea includ:

• Practicați conștientizarea. Concentrarea asupra momentului prezent și acceptarea gândurilor și sentimentelor fără a le judeca poate ajuta la reducerea anxietății și a stresului asociate cu neuroticismul.
• Încercați terapia. Consilierea profesională în domeniul sănătății mintale și terapia cognitiv-comportamentală pot ajuta persoanele să înțeleagă și să își gestioneze comportamentele și gândurile nevrotice, oferind tehnici pentru a face față tulburării de anxietate generalizată, stresului și emoțiilor negative.
• Lucrează la inteligența emoțională. Înțelegerea și gestionarea eficientă a emoțiilor poate duce la îmbunătățirea relațiilor și a bunăstării mentale, ajutând la contracararea efectelor negative ale neuroticismului.
• Reduceți stresul. Identificarea și abordarea factorilor de stres, implicarea în tehnici de relaxare și menținerea unui stil de viață sănătos pot atenua impactul neuroticismului asupra sănătății mintale și a relațiilor.

Înțelegerea și gestionarea neuroticismului este crucială pentru menținerea stabilității emoționale, cultivarea relațiilor pozitive, utilizarea gândirii pozitive, învățarea abilităților de reglare emoțională și îmbunătățirea stării generale de bine.

"A permite" înseamnă "a lăsa să fie" gândurile, emoțiile, sentimentele sau senzațiile pe care le descoperi. Este posibil să simțiți un sentiment natural de aversiune, de dorință ca sentimentele neplăcute să dispară, dar pe măsură ce deveniți mai dispuși să fiți prezenți cu "ceea ce este", va apărea o calitate diferită a atenției. Permiterea este intrinsecă vindecării, iar conștientizarea acestui lucru poate da naștere unei intenții conștiente de a "lăsa să fie". - Tara Brach, Lucrul cu dificultățile: Binecuvântările ploii

Prin adoptarea unor mecanisme și strategii de adaptare adecvate, indivizii pot atenua impactul neuroticismului, favorizând un stil de viață mai sănătos și mai echilibrat.

Întrebări frecvente despre neuroticism

Este neuroticismul o tulburare mentală?

Neuroticismul nu este o tulburare de sănătate mintală, ci o trăsătură de personalitate asociată cu trăirea emoțiilor negative și instabilitatea emoțională.

Cu toate acestea, nivelurile ridicate de neuroticism pot fi corelate cu afecțiuni de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea și depresia, ceea ce subliniază implicațiile sale asupra sănătății publice.

Poți schimba nivelul de neuroticism?

În timp ce neuroticismul are o componentă genetică, intervențiile precum terapia, mindfulness și reducerea stresului pot contribui la modificarea comportamentelor nevrotice și pot ajuta la gestionarea impactului acestuia asupra vieții și bunăstării, favorizând creșterea personală și dezvoltarea pozitivă.

Cum afectează neuroticismul ridicat viața unei persoane?

Neuroticismul ridicat poate duce la o probabilitate mai mare de a experimenta emoții negative, stres și probleme de sănătate mintală, perturbând relațiile, munca și calitatea generală a vieții. Acesta poate afecta modul în care indivizii percep și interpretează influențele mediului.

Referințe

Neuroticism - Wikipedia

Semnificația sănătății publice a neuroticismului

Trauma din copilărie și neuroticismul la vârsta adultă

Psihologia azi - Neuroticism

Fațetele neuroticismului și riscul de mortalitate la vârsta adultă: O revizuire sistematică și o sinteză narativă

Contribuțiile genetice la doi factori speciali ai neuroticismului sunt asociate cu bogăția, inteligența mai mare, sănătatea mai bună și viața mai lungă

Disclaimer

Conținutul acestui articol este furnizat doar în scop informativ și nu este menit să înlocuiască sfatul medical, diagnosticul sau tratamentul profesional. Se recomandă întotdeauna să vă consultați cu un furnizor de servicii medicale calificat înainte de a face orice schimbare legată de sănătate sau dacă aveți întrebări sau preocupări legate de sănătatea dumneavoastră. Anahana nu este răspunzătoare pentru orice erori, omisiuni sau consecințe care pot apărea în urma utilizării informațiilor furnizate.