Plonjând în domeniul atașamentului anxios, descoperim straturile acestui stil de atașament complex, urmărind o mai profundă înțelegere de sine.
Ați simțit vreodată un vârtej de emoții atunci când cineva la care țineți durează ceva mai mult să vă răspundă la mesaje? Sau poate că o parte din tine se teme că ești prea mult pentru oameni, temându-se că aceștia ar putea pleca dacă îți arăți adevărata față?
Bine ați venit în clubul relațiilor umane, unde modul în care ne conectăm și reacționăm la ceilalți nu ține doar de personalitate, ci este profund înrădăcinat în stilul nostru de atașament.
Imaginați-vă că intrați la o petrecere la care cunoașteți unele fețe, dar nu și altele. S-ar putea să rămâneți aproape de prieteni, să vă aventurați să cunoașteți oameni noi sau poate să vă simțiți la limită, nesigur cu cine să vorbiți sau unde să stați.
Acest scenariu este similar cu modul în care navigăm în relațiile mai apropiate, influențat de o forță invizibilă care ne modelează interacțiunile: stilul nostru de atașament. Unul dintre aceste stiluri poate face ca relațiile să se simtă ca și cum te-ai plimba pe un rollercoaster fără centură de siguranță - stilul de atașament anxios.
Înțelegerea acestei părți din noi înșine este primul pas spre promovarea unor relații mai sănătoase, atât cu ceilalți, cât și cu noi înșine. Dacă v-ați simțit vreodată nedumerit de reacțiile sau de tiparele dumneavoastră în relații, această explorare a stilului de atașament anxios poate face lumină asupra modului în care ne afectează pe noi și pe cei la care ținem, oferind informații despre cum să gestionăm valurile de emoții pe care le aduce.
Când vine vorba de navigarea în complexitatea relațiilor, cei care au un stil de atașament nesigur experimentează un set unic de provocări și emoții. Iată o privire mai atentă la ceea ce am putea simți:
S-ar putea să ne trezim foarte sensibili la cele mai mici schimbări în relațiile noastre. Dacă observați că o întârziere în răspunsurile la mesaje sau o ușoară schimbare de ton vi se pare un semnal de alarmă, este pentru că suntem foarte atenți la semnele de distanțare, conduși de o teamă profundă de abandon și de o dorință intensă de apropiere și siguranță.
Aceasta este o formă de ceea ce se numește hipervigilență.
O trăsătură definitorie este nevoia noastră de validare și reasigurare constantă. S-ar putea să vă treziți căutând afirmații de iubire și angajament mai frecvent decât alții, deoarece acestea servesc drept dovadă vitală că relațiile noastre sunt sigure și că suntem cu adevărat apreciați.
Mulți dintre noi se tem în mod constant că vor fi lăsați singuri sau că vor fi considerați "prea mult" pentru partenerii noștri. Această teamă ne poate determina să ne imaginăm cele mai grave scenarii în care neînțelegerile minore ar putea însemna sfârșitul unei relații.
Relațiile noastre pot fi ca un rollercoaster emoțional, marcate de vârfuri de conexiune și afecțiune intense și de coborâșuri de îngrijorare, gelozie sau disperare. Reacțiile noastre emoționale pot fi amplificate, ceea ce face uneori dificilă purtarea unor discuții calme în timpul unor amenințări percepute.
De obicei, ne luptăm cu stima de sine, legând valoarea noastră direct de modul în care ne percep partenerii noștri. Acest lucru poate duce la o dependență de relații pentru autovalidare, mai degrabă decât la găsirea încrederii și a valorii în noi înșine.
În ciuda dorinței noastre profunde de apropiere, există adesea un sentiment subiacent de neîncredere față de intențiile sau angajamentul partenerilor noștri. Această teamă paradoxală ne poate determina să acționăm sau să ne îndepărtăm partenerii ca o modalitate de a ne proteja de o potențială suferință.
S-ar putea să ne gândim prea mult și să analizăm fiecare detaliu al relațiilor noastre, de la conversații la comportamente, ceea ce duce adesea la concepții greșite sau la îngrijorări inutile cu privire la situația relației romantice.
Recunoașterea acestor caracteristici la noi înșine sau la partenerii noștri nu înseamnă că trebuie să dăm vina pe cineva. În schimb, oferă un punct de plecare pentru înțelegere, empatie și creștere.
Prin recunoașterea acestor trăsături, persoanele pot începe călătoria către modele de relații mai sănătoase, pot învăța să comunice nevoile în mod eficient, își pot construi stima de sine indiferent de statutul relației și pot promova o bază sigură în interiorul lor și al relațiilor lor.
Teoria atașamentului descrie patru stiluri principale de atașament:
Persoanele cu un stil de atașament securizant se simt confortabil cu intimitatea și independența, echilibrând nevoile lor și pe cele ale partenerilor lor.
Un disconfort față de apropiere și o preferință pentru distanța emoțională caracterizează atașamentul evitant.
Cel mai complex stil de atașament, atașamentul dezorganizat, combină elemente ale stilurilor de atașament anxios și evitant cu stiluri de atașament securizant, ceea ce duce la comportamente imprevizibile.
Rădăcinile unui stil de atașament anxios sunt adesea legate de primele noastre experiențe cu îngrijitorii. Imaginați-vă că sunteți un copil ale cărui nevoi emoționale sunt satisfăcute în mod inconsecvent - uneori, solicitările dvs. de atenție și apropiere emoțională sunt îmbrățișate cu căldură, iar alteori, sunt întâmpinate cu indiferență sau sunt ignorate cu desăvârșire.
Această inconsecvență ne poate face să ne simțim nesiguri cu privire la fiabilitatea iubirii și a sprijinului, ceea ce duce la un sentiment sporit de anxietate cu privire la valoarea noastră și la stabilitatea relațiilor noastre.
În acești ani de formare, dacă percepem că trebuie să muncim din greu pentru afecțiune sau că atenția celor care ne îngrijesc este un premiu care trebuie câștigat, am putea ajunge să credem că dragostea este condiționată.
Această convingere poate influența profund modul în care abordăm relațiile la vârsta adultă, căutând în mod constant reasigurări și temându-ne de abandon, deoarece suntem conectați de la o vârstă fragedă pentru a echivala dragostea cu incertitudinea.
"Dacă ai un partener de dragoste receptiv, ai o bază sigură în haos. Dacă ești singur din punct de vedere emoțional, ești în cădere liberă. Având pe cineva pe care te poți baza pentru conectare și sprijin, vindecarea după o traumă este mai ușoară." - Dr. Sue Johnson, Hold Me Tight: Șapte conversații pentru o viață întreagă de iubire
Suntem extrem de sensibili la anumiți factori declanșatori ai atașamentului anxios, care pot părea minori pentru alții, dar care pentru noi sunt monumental de importanți, și de aceea mulți factori ne pot transforma într-o persoană anxioasă într-o fracțiune de secundă.
E ca și cum am fi lăsați în întuneric, luptându-ne cu gândurile noastre. Trimiți un mesaj și aștepți, dar răspunsul nu vine. Orele se transformă în zile și, cu fiecare clipă care trece, tăcerea devine tot mai puternică, umplându-ne de întrebări și îndoieli. "Am făcut ceva greșit?" "Înseamnă că își pierd interesul?"
Cu toate acestea, nu este vorba despre faptul că partenerii anxioși sunt nevoiași; este vorba despre teama că tăcerea este un semn că suntem îndepărtați, o teamă înrădăcinată în experiențele din trecut, în care inconsecvența sau neglijența ne-au șoptit că s-ar putea să nu merităm efortul sau dragostea constantă.
Se simte ca și cum ai sta pe nisipuri mișcătoare. Prețuim predictibilitatea mesajelor zilnice de bună dimineața, regularitatea întâlnirilor din weekend sau confortul convorbirilor lungi, de noapte. Așadar, atunci când aceste tipare se schimbă fără avertisment, nu se simte doar ca o schimbare de comportament; se simte ca un semnal că relația noastră ar putea fi pe un teren șubred.
Dacă aveți un stil de atașament anxios, aceste rutine sunt mai mult decât niște obiceiuri; ele sunt asigurări de stabilitate și angajament. Orice alterare poate părea ca un vestitor al pierderii, făcând ecoul vechilor temeri că suntem cumva mereu pe punctul de a fi lăsați în urmă.
Oricât de mic ar fi, conflictul se poate simți uneori ca și cum am sta pe marginea unei stânci. Nu doar dezacordul ne neliniștește, ci și teama subiacentă de ceea ce înseamnă această discordie. "Este acesta începutul sfârșitului?", ne întrebăm.
Nu doar conflictul în cauză ne sperie, ci și perspectiva că orice dezacord ar putea diminua afecțiunea pe care o prețuim atât de mult sau, mai rău, ar putea duce la separare. Această teamă nu se referă doar la cearta actuală; este o umbră aruncată de experiențele din trecut, în care conflictul a fost un preludiu la detașare sau abandon.
În navigarea acestor declanșatori - tratamentele silențioase, schimbările de rutină și turbulențele conflictelor - ne confruntăm cu adevărat cu temerile noastre profunde de a nu fi destui, de a pierde dragostea care ne este atât de dragă.
Descoperirea faptului că aveți un stil de atașament anxios poate fi atât o ușurare, cât și o provocare. Este ca și cum ai înțelege, în sfârșit, de ce te simți așa cum te simți în relații, dar îți dai seama, de asemenea, că mai este mult de lucru.
Vestea bună? Există strategii eficiente pentru a ajuta la gestionarea acestor sentimente și pentru a promova conexiuni mai satisfăcătoare. Iată cum:
Recunoașteți-vă emoțiile, deși uneori sunt copleșitoare, sentimentele sunt răspunsuri valide bazate pe experiențele din trecut. Acceptarea lor fără a le judeca este primul pas spre schimbare.
Adoptarea acestor strategii de adaptare nu înseamnă să vă schimbați cine sunteți; este vorba despre înțelegerea și gestionarea emoțiilor într-un mod care să vă îmbunătățească relațiile romantice (și nu numai) și calitatea vieții. Fie că este vorba de o comunicare mai eficientă, de încurajarea independenței sau de căutarea de sprijin, adoptarea acestor măsuri poate duce la legături mai sigure și mai satisfăcătoare.
Înțelegerea și abordarea modelelor comportamentale ale unui stil de atașament anxios reprezintă o călătorie profundă către creșterea personală și o relație sănătoasă cu partenerul tău.
Recunoașterea tiparelor de atașament anxios și lucrul activ în vederea schimbării poate îmbunătăți semnificativ modul în care vă raportați la voi înșivă și la ceilalți. Îmbrățișarea autocompătimirii, angajarea într-o comunicare eficientă și stabilirea unor limite sănătoase sunt pași cheie în această călătorie.
Nu uitați că trecerea la un stil de atașament mai sigur este o cale plină de satisfacții care duce la conexiuni mai profunde și mai satisfăcătoare. Cu răbdare, înțelegere și strategiile potrivite, vă puteți transforma relațiile și viața.
Ruperea unui atașament anxios implică recunoașterea temerilor și comportamentelor care stau la baza atașamentului anxios, practicarea tehnicilor de autocalmare pentru reglarea sistemului nervos, îmbunătățirea abilităților de comunicare și, dacă este necesar, căutarea de sprijin din partea unui terapeut sau a unor grupuri de sprijin.
Este vorba despre dezvoltarea conștiinței de sine și despre învățarea unor modalități mai sănătoase de a relaționa cu ceilalți.
Anxietatea de atașament se poate manifesta ca o teamă de abandon, nevoia de reasigurare constantă din partea partenerilor, dificultăți în a avea încredere în ceilalți și hipersensibilitate la orice semn de respingere sau indiferență. Deseori duce la comportamente percepute ca fiind lipicioase sau excesiv de dependente.
O persoană cu un stil de atașament anxios și preocupat poate căuta frecvent validarea, își poate exprima teama de abandon, se poate lupta cu gelozia sau nesiguranța în relații și poate arăta un nivel ridicat de sensibilitate emoțională față de acțiunile și stările de spirit ale partenerului său.
Navigarea în complexitatea a două persoane cu atașamente anxioase necesită adesea răbdare și efort. Fie prin învățare autoghidată, terapie sau sprijin reciproc, scopul este de a promova relații sigure și sănătoase care să ne îmbogățească viața.
Cum să te descurci cu atașamentul anxios: 9 strategii pentru a te liniști și a face față | wikiHow
Ce este un stil de atașament preocupat? | wikiHow
Teoria atașamentului | Wikipedia
Teoria atașamentului: Un ghid pentru întărirea relațiilor din viața ta | Thais Gibson
Ține-mă strâns: Șapte conversații pentru o viață întreagă de dragoste | Dr. Sue Johnson
Conținutul acestui articol este furnizat doar în scop informativ și nu este menit să înlocuiască sfaturile, diagnosticul sau tratamentul medical profesionist. Se recomandă întotdeauna să vă consultați cu un furnizor de servicii medicale calificat înainte de a face orice schimbare legată de sănătate sau dacă aveți întrebări sau preocupări legate de sănătatea dumneavoastră. Anahana nu este răspunzătoare pentru orice erori, omisiuni sau consecințe care pot apărea în urma utilizării informațiilor furnizate.