8

Stres și presiune

Ultima actualizare: august 14, 2024

Featured Image

Table of Contents

Stresul și presiunea sunt două sentimente normale care pot apărea în viața de zi cu zi. Recunoașterea acestora, găsirea sursei și gestionarea emoțiilor care le însoțesc pot contribui la promovarea bunăstării generale.

Explicarea stresului și a presiunii

Stresul și presiunea se simt adesea ca două fețe ale aceleiași monede, reprezentând stresul mental cauzat de situații dificile. Presiunea provocată de situația respectivă este cea care vă face să simțiți acest stres.

Stresul și presiunea pot fi resimțite din cauza problemelor legate de locul de muncă, a problemelor financiare, a tensiunilor familiale, a problemelor relaționale, a termenelor școlare și a multor alte cauze.

Efectele imediate ale stresului sunt, de obicei, ușor de gestionat și nu vă afectează prea mult bunăstarea. Cantitățile mici de stres, în situațiile potrivite, pot fi chiar benefice pentru o persoană.

Cu toate acestea, pe măsură ce stresul persistă, devenind disproporționat și persistent, poate dăuna atât sănătății fizice, cât și celei mentale, ducând la o serie de probleme precum tulburările de somn, anxietatea, depresia și problemele digestive, printre altele.

Ce este stresul?

Este posibil ca mulți oameni să se întrebe ce este stresul. Poate fi greu de definit acest concept, deoarece arată diferit pentru fiecare, iar toate tipurile de stres provin din surse diferite.

În general, stresul este un sentiment sau o stare în care corpul și mintea simt presiune și chiar tensiune fizică din cauza unei situații dificile. Acesta ar fi, de exemplu, stresul resimțit din cauza unui termen limită iminent la locul de muncă.

Există, de asemenea, răspunsul fiziologic normal la stres; corpul uman eliberează hormoni de stres în situații periculoase, ceea ce determină o reacție fizică mai puternică. Aceasta ar include un ritm cardiac accelerat, pupile dilatate, creșterea fluxului sanguin muscular și multe altele.

Atunci când este activat în contexte adecvate, acest răspuns fiziologic la stres este util pentru a scăpa de pericol și pentru a ajuta individul să se dezvolte.

Stresul cronic

După cum s-a menționat mai sus, stresul poate fi util atunci când este resimțit în contexte adecvate și într-un mod proporțional.

Un răspuns fiziologic de tip " luptă sau fugi " care eliberează hormoni de stres în timpul unei curse poate ajuta persoanele să se dezvolte și să folosească mai multă putere pentru a câștiga.

În mod similar, aceste simptome fizice ajută organismul să evite pericolul. O cantitate mică de stres atunci când vă confruntați cu un termen limită iminent la serviciu sau la școală este o reacție normală și poate fi sănătoasă și vă poate împinge să finalizați sarcina la timp.

Cu toate acestea, este dăunător atunci când acest tip de stres este resimțit prea des sau pentru o perioadă prea lungă. În mod similar, un răspuns fiziologic la stres atunci când nu există un pericol sau o presiune iminentă dăunează corpului și minții și poate lăsa o persoană epuizată.

Atunci când o persoană se confruntă cu stres constant pentru perioade lungi de timp, acesta poate fi considerat stres cronic.

Se știe că stresul cronic este un factor predispozant pentru multe boli și probleme de sănătate, cum ar fi problemele cardiace, anxietatea, tulburările de somn și depresia. Acesta duce adesea la epuizare, precum și la multe alte semne emoționale.

Impactul asupra sănătății fizice și mentale

Sănătatea mintală poate fi afectată rapid dacă stresul este lăsat nesupravegheat și neeliminat. Atunci când stresul devine cronic, sănătatea mentală și fizică sunt adesea afectate negativ.

În cazul stresului pe termen lung, organismul reacționează, iar noi putem experimenta simptome fizice.

Simptomele se pot prezenta ca:

  • hipertensiune arterială
  • boli cardiovasculare
  • calitatea și durata slabă a somnului
  • privarea de somn
  • probleme sexuale
  • probleme digestive
  • modificări ale greutății (fie creștere în greutate, fie scădere în greutate)
  • tensiune musculară
  • dureri și suferințe.

Simptomele mentale pot apărea adesea sub formă de anxietate, modificări ale bunăstării mentale și schimbări ale dispoziției, inclusiv sentimente de iritabilitate sau depresie. Acestea pot duce la simptome emoționale precum boala mintală și declinul sănătății mintale.

Să presupunem că o persoană simte că bunăstarea sa generală este afectată și că stresul îi afectează sănătatea mentală și sănătatea fizică. În acest caz, este important să contactați furnizorul de asistență medicală primară sau să solicitați ajutor profesional pentru a învăța cum să faceți față și să preveniți stresul și anxietatea.

Identificarea cauzelor stresului

common causes of stress

Odată ajunși într-o stare mai calmă și mai reglementată, gândiți-vă la ceea ce ar fi putut cauza apariția acelor sentimente de stres.

Scopul este de a putea identifica principalii markeri ai stresului. În acest fel, "efectul bulgăre de zăpadă" al stresului poate fi oprit înainte de a începe sau cel puțin înainte de a scăpa de sub control.

În general, stresul poate fi cauzat de sentimentul de copleșire cu responsabilități. Prin urmare, pentru mulți oameni, stresul excesiv provine din faptul că spun "da" la prea multe lucruri.

Dacă acesta este cazul, este timpul să începeți să spuneți "nu" la mai multe lucruri și să stabiliți limite clare și sănătoase.

Suprasolicitarea este adesea o rețetă pentru dezastru. Să ne facem timp pentru noi înșine și pentru ceea ce contează pentru noi ne poate ajuta să limităm în mod natural expunerea la factorii de stres, ceea ce duce la un sentiment de relaxare.

În acest caz, punerea în aplicare a gestionării stresului este cea mai bună modalitate de a ține la distanță aceste sentimente de stres și presiune. Unele cauze comune ale stresului în viață pot include:

  • Interviuri de angajare
  • Stresul legat de muncă
  • Prezentări în clasă
  • Apropierea termenelor limită
  • Probleme de relație
  • Probleme de sănătate
  • Probleme financiare
  • Dezastre naturale

Diferența dintre stres vs. presiune

Atunci când luăm în considerare stresul și presiunea, este foarte util să facem distincție între aceste concepte.

Stresul se referă la răspunsul psihologic și fiziologic al unei persoane la provocările sau solicitările percepute. De exemplu, confruntarea cu un termen limită iminent sau navigarea prin conflicte personale pot declanșa stres.

Acest răspuns se manifestă prin diverse simptome, cum ar fi anxietatea, creșterea ritmului cardiac sau iritabilitatea.

Stresul, moderat, poate fi o forță motivantă, dar stresul persistent poate avea efecte adverse asupra sănătății, inclusiv asupra sănătății mintale.

Presiunea, în schimb, este adesea externă și se referă la așteptările sau cerințele impuse unui individ de către mediul său.

Acestea pot fi așteptările legate de locul de muncă, normele societale sau responsabilitățile familiale. Presiunea acționează ca un catalizator extern care poate duce la stres.

Cu toate acestea, măsura în care presiunea se transformă în stres depinde în mod semnificativ de modul în care o persoană percepe și face față acestor cerințe externe. În esență, în timp ce presiunea este forța externă, stresul este reacția internă la această forță, variind foarte mult de la o persoană la alta.

Gestionarea stresului

Ca și modurile unice în care oamenii se simt stresați, reducerea stresului poate varia de la o persoană la alta, încadrându-se adesea în două categorii principale: unele abordări pot fi dăunătoare, în timp ce altele sunt hrănitoare și de susținere.

Strategii dăunătoare

În timpul stresului, răspunsurile noastre naturale la stres pot cădea uneori în tipare repetitive de gânduri și acțiuni înfricoșătoare. Dacă nu sunt controlate, aceste cicluri ne pot afecta în mod involuntar pe noi sau pe persoanele din jurul nostru.

Multe persoane care se confruntă cu stres iau o soluție rapidă și ușoară pentru a gestiona stresul. Acestea oferă mai mult o ușurare imediată, pe termen scurt și pot include activități de gestionare a stresului, cum ar fi:

  • Consumul excesiv de alcool sau substanțe
  • Obiceiuri alimentare nesănătoase
  • Cheltuirea frivolă a banilor
  • Angajarea în alte comportamente care alterează mintea (adesea riscante)
  • Evitarea sau izolarea (îndepărtarea de ceilalți poate oferi o ușurare temporară, dar poate intensifica sentimentele de singurătate și izolare pe termen lung)
  • Munca excesivă

Acestea sunt adesea făcute fără prea multă gândire - aproape ca un reflex - pentru a găsi o ușurare a sentimentelor și emoțiilor dificile în situații stresante. Acest lucru conduce la primul mod de gestionare a stresului - acele reacții instantanee care sunt de obicei regretate imediat după aceea.

Unii s-ar putea găsi în situația de a bea ceva în plus, de a contacta un fost iubit, de a se relaxa în fața televizorului, de a mânca în exces alimente reconfortante, de a evita responsabilitățile și de a sări peste planurile de a face mișcare. Aceste acțiuni ar putea oferi o ușurare de moment, dar adesea duc la sentimente mai neplăcute după aceea.

Strategii benefice

Angajarea în activități de reducere a stresului poate fi o provocare, chiar dacă știți că acestea vor oferi beneficii pe termen lung, deoarece necesită mai mult efort conștient și atenție.

Aceste activități sunt mai mult despre liniște, încetinire și relaxare sănătoasă. Exemplele includ:

  • Practicați yoga sau faceți câteva întinderi la birou
  • Să alergi sau să folosești un sac de box
  • Făcând o baie cu bule
  • Curățarea biroului

Este de înțeles că mulți oameni caută să se elibereze pe termen scurt de situațiile stresante. Cu toate acestea, investiția în practici pe termen lung pune bazele unei reziliențe durabile, ale unei creșteri profunde și ale unei bunăstări durabile în mijlocul provocărilor vieții.

Obiceiuri și comportamente sănătoase care combat stresul

Nu există nicio modalitate de a eradica tot stresul și nici nu ar trebui să vă propuneți acest lucru. Nu numai că stresul este o parte normală a vieții de zi cu zi, dar poate fi un lucru bun în doze mici. A te simți stresat din cauza unei prezentări importante sau a unui concurs înseamnă pur și simplu a fi preocupat de aceste evenimente.

Cu toate acestea, comportamentele regulate și sănătoase de autoîngrijire pot reduce efectele negative ale evenimentelor stresante. Iată care sunt obiceiurile care pot fi încercate și implementate în mod regulat:

Meditație

Tehnicile de meditație pot fi realizate singur, cu un partener sau un grup, sau în cadrul unui curs.

Mulți oameni consideră că perioadele scurte de meditație pot ajuta la calmarea minții în perioade stresante sau atunci când acționează impulsiv din această cauză.

Meditația pentru stres, practica mindfulness și yoga necesită un pic mai multă practică decât o alimentație sănătoasă generală și exerciții fizice regulate, dar efectul lor asupra reducerii nivelului de stres poate schimba viața:

Meditația este practicată de mii de ani și este una dintre cele mai bune modalități de a activa "răspunsul de relaxare" și de a ameliora simptomele stresului.

Cu doar 10 minute de meditație pe zi pentru reducerea stresului, stresul și anxietatea pot fi reduse, concentrarea îmbunătățită și relaxarea profundă poate fi implementată.

Atenție

Practica mindfulness este un aspect deja discutat, dar care merită menționat din nou.

Această practică poate fi folosită oricând, oriunde.

Indivizii se pot chiar învăța să fie atenți tot timpul - o idee susținută de budismul antic și practicată de călugării și călugărițele budiste.

Mindfulness este util pentru a evita ruminația și o minte sălbatică care nu poate rămâne concentrată.

Ajută la creșterea bucuriei de viață prin sublinierea importanței momentului prezent.

În cele din urmă, ajută la identificarea gândurilor, sentimentelor și emoțiilor care ar putea fi deranjante, astfel încât acestea să poată fi rezolvate, tratate sau acceptate ca parte a momentului ascendent și descendent al vieții.

Yoga

Yoga este un alt instrument de reducere a stresului care poate fi practicat aproape oriunde.

În timp ce cineva poate lua cu siguranță cursuri de yoga, aceasta poate fi, de asemenea, făcută la biroul de lucru, acasă pe podeaua dormitorului și în aer liber în orice zi.

Acest lucru poate promova bunăstarea la locul de muncă, determinându-i și pe ceilalți să participe.

Yoga ajută la reducerea stresului învățând o persoană să se concentreze asupra respirației profunde și să respire mai eficient.

Pozițiile și mișcărileyoga relaxează corpul și, prin urmare, relaxează în mod inerent și mintea. Acest lucru poate ajuta la eliberarea energiei emoționale și la dezvoltarea unei conexiuni mai puternice între corp și minte atunci când sunteți stresat.

Întrebări frecvente

Care este definiția stresului?

Stresul poate fi definit ca o stare de îngrijorare sau tensiune mentală cauzată de o situație dificilă. Stresul este un răspuns uman fiziologic și biologic natural care ajută la abordarea provocărilor și amenințărilor vieții. Nimeni nu este imun la stres; fiecare persoană îl experimentează într-o anumită măsură.

Care este cel mai bun mod de a scăpa de stres?

Facem față în mod diferit stresului prea mare. Cele mai recomandate modalități de reducere a stresului sunt menținerea activă și exercițiile fizice regulate, meditația și practica mindfulness, exprimarea recunoștinței într-un jurnal al recunoștinței, efectuarea de verificări regulate cu tine însuți, petrecerea timpului în aer liber și expunerea suficientă la soare pe parcursul zilei și ascultarea de muzică calmantă.

Care sunt cele trei tipuri de stres?

Cele mai recunoscute trei tipuri de stres sunt stresul acut, care este stresul pe termen scurt și imediat ca răspuns la un eveniment; stresul acut episodic, care este reprezentat de episoade recurente de stres acut; și stresul cronic, care este stresul pe termen lung neeliminat.

Indiferent de tip, veți simți imediat simptomele stresului dacă acesta nu este abordat pentru prea mult timp.

Referințe

Stres

Stres - Wikipedia

Simptomele stresului: Efecte asupra corpului și comportamentului dumneavoastră

Stresul: Semne, simptome, gestionare și prevenire

Stres | Fundația pentru sănătate mintală

Ce este stresul? | UNICEF Parenting

Disclaimer

Conținutul acestui articol este furnizat doar în scop informativ și nu este destinat să înlocuiască sfatul, diagnosticul sau tratamentul medical profesional. Este întotdeauna recomandat să consultați un furnizor calificat de asistență medicală înainte de a face orice schimbări legate de sănătate sau dacă aveți întrebări sau preocupări cu privire la sănătatea dumneavoastră. Anahana nu este responsabilă pentru eventualele erori, omisiuni sau consecințe care pot rezulta din utilizarea informațiilor furnizate.