Practica meditației există de mii de ani, iar studiile continuă să descopere o gamă largă de beneficii ale practicării meditației. Meditația poate avea un impact pozitiv asupra multor aspecte ale sănătății, inclusiv; sănătatea mentală, fizică și emoțională. Fie că aveți experiență anterioară cu meditația, fie că sunteți nou în această practică, meditația poate aduce multe beneficii pentru sănătatea dumneavoastră mentală și fizică. Încorporarea unei practici consistente de meditație poate crea schimbări pozitive reale și de durată.
Un beneficiu mental al practicării meditației este îmbunătățirea concentrării și atenției. Meditația Mindfulness este un tip de practică de meditație care se concentrează pe conștientizarea și recunoașterea gândurilor interne, rămânând în același timp prezent în momentul respectiv. Practicarea meditației mindfulness sporește conștientizarea gândurilor interioare și îmbunătățește capacitatea cuiva de a diminua gândurile rătăcitoare și distractive. Având mai mult control asupra gândurilor care distrag atenția, se îmbunătățește capacitatea cuiva de a se concentra asupra unei sarcini. Mindfulness poate ajuta, de asemenea, la creșterea capacității de atenție și la creșterea disciplinei mentale.
Există dovezi că practicarea regulată a meditației poate duce la schimbări fizice la nivelul creierului, care au beneficii cognitive. Practicarea regulată a meditației poate crește materia cenușie din regiunea hipocampusului, care este responsabilă de memorie. Studiile au arătat, de asemenea, că are efecte pozitive asupra zonei cingulate posterioare a creierului, o parte esențială a învățării și a cogniției, și asupra cortexului frontal, care este responsabil de memorie și de luarea deciziilor.
Practicarea consecventă a meditației vă sporește capacitatea de a recunoaște și înțelege gândurile interne și, ca urmare, crește conștiința de sine. Având o mai mare conștientizare de sine și o mai bună înțelegere a tiparelor de gândire, poate contribui la creșterea sentimentelor de compasiune și bunătate. De asemenea, antrenamentul de mindfulness poate ajuta la comunicarea gândurilor și sentimentelor către ceilalți, ceea ce poate contribui la îmbunătățirea relațiilor interpersonale.
Un stil de meditație numit meditația iubirii sau metta se concentrează pe promovarea gândirii pozitive, a compasiunii și a empatiei interne și externe. Meditația poate contribui la creșterea emoțiilor pozitive, la diminuarea gândurilor negative față de sine și față de ceilalți și la întărirea rezistenței. Practicarea meditației iubirii-bunăvoinței poate ajuta, de asemenea, la acceptarea de sine și la descoperirea de sine. Meditația de iubire bunăvoință poate ajuta la dezvoltarea și menținerea unor relații pozitive. În general, meditația poate îmbunătăți bunăstarea emoțională generală.
Practicarea meditației poate fi benefică pentru reducerea stresului psihologic și a anxietății. Multe stiluri de meditație și domenii de concentrare diferite pot ajuta la reducerea nivelului de stres și a anxietății, inclusiv relaxarea progresivă, respirația, meditația de atenție și meditația transcendentală. Reducerea stresului bazată pe mindfulness se concentrează atât pe relaxarea minții, cât și a corpului. Aceasta promovează înțelegerea gândurilor interioare și atrage atenția asupra momentului prezent.
Meditația transcendentală poate reduce anumiți hormoni din organism, inclusiv epinefrina, norepinefrina și cortizolul. Acești hormoni sunt asociați cu niveluri mai ridicate de stres, deoarece activează sistemul nervos simpatic sau răspunsul de luptă sau de fugă. Meditația diminuează răspunsul sistemului nervos simpatic și poate reduce ritmul cardiac și poate încetini respirația.
Tehnicile de meditație mindfulness au fost, de asemenea, utilizate ca tratament în combinație cu terapia cognitiv-comportamentală, numită terapie cognitivă bazată pe mindfulness. Terapia cognitiv-comportamentală se concentrează pe înlocuirea tiparelor de gândire negative cu gânduri mai pozitive și pe dezvoltarea unor strategii pozitive de adaptare. Această teorie, combinată cu mindfulness, în care scopul este de a deveni conștient de propriile gânduri, poate ajuta la reducerea îngrijorării și a gândurilor negative și poate ajuta la dezvoltarea unor abilități pozitive de a face față situației. Antrenamentul de mindfulness poate avea și alte beneficii pentru sănătatea mintală, deoarece există, de asemenea, dovezi că terapia cognitivă bazată pe mindfulness este benefică pentru cei care se confruntă cu depresia. Mindfulness și terapia cognitiv-comportamentală îi pot ajuta pe cei care suferă de depresie prin reîncadrarea tiparelor de gânduri negative.
Mulți oameni pot apela la meditație pentru a ajuta în cazul insomniei sau pentru a îmbunătăți calitatea somnului. Mulți oameni se confruntă cu tulburări de somn din cauza nivelului ridicat de stres și a gândurilor rătăcitoare înainte de a adormi. Meditația poate scădea în mod eficient nivelul de stres și poate obține o stare mai relaxată, atât fizic, cât și mental.
O tehnică de meditație care poate ajuta o persoană să-și relaxeze corpul este relaxarea progresivă. Relaxarea progresivă presupune tensionarea și apoi relaxarea mușchilor din corp, câte un grup de mușchi pe rând, călătorind în sus sau în jos pe corp. Pe măsură ce mușchii sunt încordați și apoi relaxați, corpul va deveni mai relaxat și pregătit pentru somn. Scanarea corpului este o tehnică similară în care se vizualizează zonele de tensiune din corp și se folosește respirația de concentrare pentru a elibera tensiunea din acele zone de tensiune.
Tehnicile de respirație pot fi folosite pentru a ajuta la încetinirea respirației și la scăderea ritmului cardiac. Meditația Mindfulness poate ajuta la somn, deoarece relaxează mintea prin recunoașterea gândurilor rătăcitoare și apoi prin concentrarea gândurilor asupra respirației și a simțurilor. Această tehnică centrează mintea pe prezent și diminuează gândurile îngrijorătoare. Aceste tehnici de meditație pot ajuta la relaxarea minții și a corpului pentru a se pregăti mai bine pentru a adormi.
Unele persoane care se confruntă cu dureri cronice apelează la meditație pentru a ajuta la scăderea nivelului de durere sau pentru a face față durerii. Există dovezi că meditația și practica atenției poate schimba anumite structuri și căi cerebrale, ceea ce duce la o sensibilitate redusă la durere. Meditația antrenează, de asemenea, mintea pentru o mai bună procesare senzorială a durerii. O descoperire a arătat că meditația practicată împreună cu yoga a scăzut inflamația celulelor albe din sânge din organism, similar cu reducerea durerii fizice folosită în medicamentele pentru durere, cum ar fi ibuprofenul. Un alt studiu a arătat că meditația a redus activitatea din amigdala, legată de anticiparea durerii. Modificările din cingulatul anterior dorsal și cortexul somatosenzorial reduc, de asemenea, sensibilitatea la durere.
Meditația este utilă pentru cei care suferă de dureri cronice pentru a reduce anxietatea și stresul legate de durere. Meditația Mindfulness poate reduce anxietatea legată de durere și poate centra mintea pe momentul prezent. Tehnicile de meditație, cum ar fi relaxarea progresivă, pot ajuta, de asemenea, la ameliorarea tensiunii acumulate în corp din cauza durerii. Practicarea meditației poate ajuta, de asemenea, la creșterea emoțiilor pozitive și la dezvoltarea unor mecanisme pozitive de adaptare pentru cei care se confruntă cu durere cronică.
Unul dintre numeroasele beneficii pentru sănătate ale meditației este îmbunătățirea sănătății inimii. Cercetările sugerează că meditația poate scădea atât ritmul cardiac, cât și tensiunea arterială. Mai exact, practicarea meditației transcendentale sau a meditației mantra, care implică repetarea în tăcere a mantrelor pentru a obține o stare de relaxare și liniște, scade efectiv tensiunea arterială. Scăderea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac ar putea scădea șansele de a dezvolta boli de inimă. În plus, cei care au fost diagnosticați cu tensiune arterială ridicată (hipertensiune arterială) sau boli de inimă pot beneficia, de asemenea, de meditație pentru a-și menține sănătatea cardiovasculară. Practica meditativă poate contribui, de asemenea, la creșterea participării la alte obiceiuri sănătoase pentru inimă, cum ar fi primirea unui somn de bună calitate, participarea la activități fizice și o dietă echilibrată, datorită efectelor meditației de scădere a stresului și de creștere a gândirii pozitive și a motivației.
Meditația poate fi benefică pentru sănătatea fizică prin îmbunătățirea sistemului imunitar al organismului. Practicarea meditației poate îmbunătăți atât nivelurile, cât și funcționarea celulelor specifice sistemului imunitar, cum ar fi celulele T și proteinele și anticorpii antiinflamatori. Această creștere a răspunsului sistemului imunitar înseamnă că organismul poate lupta mai bine împotriva infecțiilor. În plus, meditația poate, de asemenea, să îmbunătățească calitatea somnului, să scadă nivelul de stres și să ridice emoțiile pozitive, influențând pozitiv răspunsul sistemului imunitar al cuiva.
Practica meditativă poate fi benefică pentru cei care se confruntă cu probleme de sănătate digestivă, cum ar fi boala Chron și sindromul colonului iritabil. S-a demonstrat că meditația ajută la reducerea unor simptome ale acestor afecțiuni, inclusiv a oboselii și a durerilor abdominale. Așa cum am menționat anterior, meditația poate ajuta să facă față durerii și să îmbunătățească calitatea somnului. Meditația poate ajuta, de asemenea, la reducerea stresului și a anxietății, agravând afecțiunea. Sistemul digestiv este conectat la nivelul de stres și anxietate al minții și al corpului. Prin urmare, scăderea stresului și a anxietății prin practica meditativă poate fi benefică pentru îmbunătățirea sănătății digestive generale.
Există multe surse disponibile pentru o varietate de tehnici de meditație, inclusiv
Nu există un interval de timp exact care să fie recomandat, deși se recomandă 10 minute ca durată minimă pentru a obține beneficiile meditației. O practică de meditație poate dura de la 15 minute la o jumătate de oră. Consecvența este cea mai importantă atunci când vine vorba de meditație. O practică regulată a meditației va fi mai importantă decât durata de timp petrecută în fiecare meditație.
Se poate începe să meditezi la orice vârstă. Începerea practicii de meditație încă din copilărie poate fi benefică. Copiii pot începe adesea cu tehnici precum respirația și relaxarea progresivă de la o vârstă fragedă.
Nu este necesară o locație anume pentru a medita. Este esențial să vă aflați într-o poziție confortabilă și într-un mediu cu un minim de distrageri. Cei mai mulți oameni vor sta în poziție așezată, dar există opțiuni de a sta întins sau chiar de a merge pe jos.
Meditația de scanare a corpului
Meditație ghidată pentru anxietate
Cum poate meditația să ajute la gestionarea bolii | Everyday Health
Calmarea nervilor și a inimii prin meditație - Știri Actuale - Stiri pe surse
Ce este meditația iubirii? (Incl. 4 scripturi + videoclipuri)
Cum să meditezi înainte de culcare: Îmbunătățește somnul și combate insomnia.
Cum să meditezi - Ghiduri de bine - The New York Times
Cât timp ar trebui să meditezi? Și cât de des?
Cinci moduri în care meditația Mindfulness este bună pentru sănătatea ta
Meditația transcendentală: Beneficii, tehnică și multe altele
Terapia cognitivă bazată pe mindfulness (MBCT): Definiție, tehnici și eficacitate
Meditația Mindfulness poate ușura anxietatea, stresul mental - Harvard Health
Meditația pentru ameliorarea durerii: Ce trebuie să știi și cum să o încerci
Meditație: În profunzime | NCCIH
Cum schimbă meditația creierul
12 beneficii ale meditației bazate pe știință